fbpx

Cele mai sănătoase 100 de alimente

1 Comment

Aparat uro-genital Cultură și spiritualitate Detoxifiere Diverse Energie, tonus și performanță Imunitate Memorie și concentrare Produse naturale Rețete Sanatate Sistem cardiovascular Sistem digestiv Sistem locomotor Sistem nervos Sistem reproducător Sistem respirator Stare de bine Stil de viață Vedere

Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

  • 1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
  • 2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
  • 3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii..
  • 4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează..
  • 5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
  • 6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
  • 7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Arăți mai bine! Te simți mai bine! Cu Forever!
Magazin de produse naturale

Rinichi

  • 8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.
  • 9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii „se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
  • 10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
  • 11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
  • 12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
  • 13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
  • 14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
  • 15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
  • 16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
  • 17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

  • 18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
  • 19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
  • 20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
  • 21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi complexul de vitamine B, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
  • 22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Detoxifiere perfectă!
Miere din flori de portocal
Vitamina C cu eliberare gradată
Imunitatea ta perfectă!
Usturoi și cimbru – imunitate perfectă
Te apără de viruși sau bacterii!
Vitalitate la superlativ!
Reglează pofta de mâncare!
Minerale și vitamine!
Pentru imunitatea ta!
Sănătatea perfectă a femeii!
50 de nutrienți esențiali!
Copiii tă sunt plini de energie!
Imunitate la superlativ!
Magazin de produse naturale

Intestine/stomac

  • 23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
  • 24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
  • 25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
  • 26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
  • 27. Mărarul. Ameliorează indigestia..
  • 28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene..
  • 29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

  • 30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
  • 31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei..
  • 32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
  • 33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
  • 34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
  • 35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
  • 36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
  • 37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
  • 38. Carnea de iepure1. Degresează ficatul.
  • 39. Carnea de vită şi de mânzat2. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

  • 40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
  • 41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
  • 42. Carnea de pasăre de curte3. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
  • 43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
  • 44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
  • 45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
  • 46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
  • 47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
  • 48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
  • 49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea „de lucru” a creierului.
  • 50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
  • 51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Vitalitate la superlativ!
Magazin de produse naturale

Ochi

  • 52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
  • 53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
  • 54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
  • 55. Limba mielului. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
  • 56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
  • 57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
  • 58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
  • 59. Crăițele. Împreună cu iarba de silur, fac minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
  • 60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
  • 61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
  • 62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
  • 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
  • 64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
  • 65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

  • 66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
  • 67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
  • 68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
  • 69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
  • 70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
  • 71. Peştel4e. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
  • 72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
  • 73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
  • 74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
  • 75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
  • 76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
  • 77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.
  • 78. Somonul5. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
  • 79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă..
  • 80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
  • 81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
  • 82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
  • 83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
  • 84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
  • 85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
  • 86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
  • 87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
  • 88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.

Tot inima…

  • 89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
  • 90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
  • 91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
  • 92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
  • 93. Grepfruitul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
  • 94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
  • 95. Prunele. Previn tromboza.
  • 96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
  • 97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
  • 98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
  • 99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
  • 100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatologie, oncologie, neurologie

  1. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de iepure. ↩︎
  2. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de vită și mânzat. ↩︎
  3. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de pasăre. ↩︎
  4. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de pește. ↩︎
  5. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de somon. ↩︎

Boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor

No Comments

Detoxifiere Energie, tonus și performanță Imunitate Pachete de produse Produse naturale Sanatate Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

cheerful woman practicing yoga with praying hands in wheelchair

Ce este boala Hodgkin – o boală a pradoxurilor?

Boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor, este o maladie cu trăsături distincte şi destul de răspîndită, astfel încît să împartă limfoamele (cancerele ţesutului limfatic) în hodgkiniene şi nehodgkiniene. Boala are manifestări clinice relativ discrete, uneori diagnosticul fiind pus cu totul întîmplător pe o radiografie făcută în alt scop. Este o boală canceroasă, cu tot cortegiul de temeri. Această maladie a fost temeinic şi îndelung cercetată, începînd cu Thomas Hodgkin în 1832, astfel că s-au obţinut rezultate importante în diagnostic, stadializare şi terapie, fiind un etalon al progreselor ştiinţifice medicale. Apare mai ales la persoanele între 15 şi 45 de ani, iar diagnosticul nu mai reprezintă o fatalitate, dacă pacientul beneficiază de tratament corect. În aceste condiţii, el are şanse uriaşe de supravieţuire.

Boala Hodgkin este un limfom, adică un cancer al sistemului limfatic, responsabil cu răspunsul nostru imun. Din motive încă necunoscute, celule limfatice îşi pierd proprietăţile normale, trăiesc mai mult şi se răspîndesc, generînd acelaşi tip de celule anormale, care colonizează în ordine grupele ganglionare, splina, ficatul.

Pentru starea ta de bine!

Simptomele bolii Hodgkin – o boală a paradoxurilor

Apare cu predilecţie la tineri, existînd o afectare vizibilă a sexului masculin (raport de 4/1), în mecanismul patogen fiind implicat factorul ereditar şi posibil cel infecţios, legat de infecţiile în antecedente cu virusul Epstein Barr, precum şi o disfuncţie a sistemului imunitar.

Simptomele iniţiale sînt nespecifice, semănînd cu o stare gripală:

  • febră,
  • oboseală,
  • transpiraţii nocturne.

La acestea se adaugă în timp:

  • adenopatii (măriri ale ganglionilor) nedureroase, situate de obicei cervical, în zona axilară sau inghinală,
  • scădere vizibilă în greutate (peste 10% din greutatea corporală în cîteva luni),
  • diminuarea apetitului,
  • prurit intens,
  • mărirea ficatului şi splinei,

precum şi semne produse de masele ganglionare toracice sau abdominale:

  • icter,
  • edeme ale membrelor,
  • dispnee,
  • anemie.

Diagnosticarea bolii Hodgkin

Precizarea diagnosticului se face în urma examenului fizic, completat cu examene radiologice, tomografice sau de rezonanţă magnetică, examen de sînge, însă testul decisiv este biopsia ganglionară, care evidenţiază existenţa celulelor anormale specifice Reed-Sternberg. Un lucru la fel de important este precizarea stadiului evolutiv, care este criteriul esenţial în stabilirea conduitei terapeutice. Există patru stadii ale bolii, fiecare cu anumite subtipuri, care apreciază dimensiunea afectării ganglionare.

În stadiile I şi II, după un tratament corect, remisia intervine în circa 80% dintre cazuri, în timp ce în celelalte stadii scade la 60%. De aici importanţa diagnosticului precoce şi a prezentării urgente la medic atunci cînd observăm sau simţim o formaţiune tumorală, indiferent de mărimea ei, chiar dacă aceasta e nedureroasă. După încheierea tratamentului, bolnavul trebuie tratat pentru eventualele efecte adverse şi monitorizat pentru depistarea semnelor de reapariţie a bolii.

Terapii pentru boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor

Tratamentul are ca scop principal distrugerea celulelor maligne şi se poate face prin radioterapie, chimioterapie sau prin asocierea celor două metode. O altă opţiune terapeutică este transplantul medular. Deşi tratamentele sînt invazive şi greu de suportat, expunînd la numeroase efecte adverse, totuşi rezultatele sînt indiscutabile.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatoligie, neurologie, oncologie

Ce sunt paraziţii intestinali?

No Comments

Curățenie Detoxifiere Igienă Imunitate Produse naturale Sanatate Sistem digestiv Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

young man in sleepwear suffering from headache in morning

Statisticile vorbesc…

Peste 80% din populaţia planetei suferă de diverse afecţiuni determinate de paraziţi, conform celor mai recente statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Toxinele eliminate de paraziţii intestinali pot duce la perturbarea sistemului imunitar, la boli metabolice şi cronice.

Pentru starea ta de bine!

Cum acționează?

Paraziţii intestinali sunt specii vii, care trăiesc în interiorul unui organism viu, cunoscut ca gazdă. Astfel de paraziţi se hrănesc cu substanţele nutritive ale gazdei, din alimentele consumate, cât şi cu mucoasa zonei unde se stabilesc. Deşi aceştia se pot stabili oriunde în organism, mediul ideal pentru dezvoltarea şi multiplicarea lor este intestinul. Paraziţii pătrund în interiorul corpului pe calea aerului, apei sau prin mâncare, eliberând toxine în sânge şi reducând, astfel, rezistenţa organismului în lupta cu afecţiunile, agravându-le, de asemenea, pe cele deja existente.

Cauze

Paraziţii intestinali (helminţii şi protozoarele) pot fi rezultatul consumului de alimente şi apă contaminate, ca de altfel, consumului de carne crudă sau insuficient preparată. Igiena corporală precară, îndeosebi, spălarea necorespunzătoare a mâinilor, poate constitui o cauză a prezenţei paraziţilor intestinali. Condiţiile mizere de viaţă, călătoriile frecvente în ţările slab dezvoltate (condiţii sanitare precare), contactul direct cu o persoană care are deja paraziţi intestinali, un sistem imunitar slăbit, infecţia cu HIV sau SIDA, precum şi vârsta (copiii şi vârstnicii sunt predispuşi), pot reprezenta factori pentru dezvoltarea paraziţilor intestinali.

Semne şi simptome

Manifestările tipice care semnalează prezenţa în organism a paraziţilor intestinali constau în:

  • stare generală de rău,
  • pierdere în greutate,
  • diaree,
  • stare de greaţă
  • permanentă senzaţie de foame.

Alte simptome mai grave care indică prezenţa acestor intruşi nocivi în organism sunt

  • dureri de cap,
  • iritabilitate,
  • ameţeli,
  • insomnii
  • tulburări mentale.

Cele mai eficiente metode de combatere şi eliminare a paraziţilor sunt cele populare, potrivit specialiştilor în boli interne.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist neurologie, dermatologie, oncologie