fbpx

Cele mai sănătoase 100 de alimente

Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

  • 1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
  • 2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
  • 3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii..
  • 4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează..
  • 5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
  • 6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
  • 7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Arăți mai bine! Te simți mai bine! Cu Forever!

Rinichi

  • 8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.
  • 9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii „se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
  • 10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
  • 11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
  • 12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
  • 13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
  • 14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
  • 15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
  • 16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
  • 17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

  • 18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
  • 19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
  • 20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
  • 21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi complexul de vitamine B, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
  • 22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Detoxifiere perfectă!
Miere din flori de portocal
Vitamina C cu eliberare gradată
Imunitatea ta perfectă!
Usturoi și cimbru – imunitate perfectă
Te apără de viruși sau bacterii!
Vitalitate la superlativ!
Reglează pofta de mâncare!
Minerale și vitamine!
Pentru imunitatea ta!
Sănătatea perfectă a femeii!
50 de nutrienți esențiali!
Copiii tă sunt plini de energie!
Imunitate la superlativ!

Intestine/stomac

  • 23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
  • 24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
  • 25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
  • 26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
  • 27. Mărarul. Ameliorează indigestia..
  • 28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene..
  • 29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

  • 30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
  • 31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei..
  • 32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
  • 33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
  • 34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
  • 35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
  • 36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
  • 37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
  • 38. Carnea de iepure1. Degresează ficatul.
  • 39. Carnea de vită şi de mânzat2. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

  • 40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
  • 41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
  • 42. Carnea de pasăre de curte3. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
  • 43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
  • 44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
  • 45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
  • 46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
  • 47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
  • 48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
  • 49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea „de lucru” a creierului.
  • 50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
  • 51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Vitalitate la superlativ!

Ochi

  • 52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
  • 53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
  • 54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
  • 55. Limba mielului. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
  • 56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
  • 57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
  • 58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
  • 59. Crăițele. Împreună cu iarba de silur, fac minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
  • 60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
  • 61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
  • 62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
  • 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
  • 64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
  • 65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

  • 66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
  • 67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
  • 68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
  • 69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
  • 70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
  • 71. Peştel4e. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
  • 72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
  • 73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
  • 74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
  • 75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
  • 76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
  • 77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.
  • 78. Somonul5. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
  • 79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă..
  • 80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
  • 81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
  • 82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
  • 83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
  • 84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
  • 85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
  • 86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
  • 87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
  • 88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.

Tot inima…

  • 89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
  • 90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
  • 91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
  • 92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
  • 93. Grepfruitul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
  • 94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
  • 95. Prunele. Previn tromboza.
  • 96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
  • 97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
  • 98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
  • 99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
  • 100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatologie, oncologie, neurologie

  1. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de iepure. ↩︎
  2. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de vită și mânzat. ↩︎
  3. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de pasăre. ↩︎
  4. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de pește. ↩︎
  5. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de somon. ↩︎

Mâncați cât mai multă varză albă sau roșie!

family celebrating christmas dinner while taking selfie

“VARZA ALBA folositi-o mai ales cruda. Face cat un depozit intreg de medicamente.”

* Hepatita, bolile de ficat in general

O substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.

Rezerva ta pentru starea de bine!

* Boala canceroasă

În ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza consumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si anticancerigene. Principiile active din frunzele de varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam cate 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:

* Cancerul vezicii urinare

Sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.

* Cancerul de prostată

O cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%.

* Cancerul la sân

Nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele de preventive ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.

* Cancerul de colon și de rect

Într-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.

* Cataracta

Salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, cate 200 de grame minimum, sub forma de salata.

Tratamente interne

* Obezitate

În Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care… nu v-o recomandam. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung.

In schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung. Varza este foarte bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe vitamine si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural. Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje: reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii greutatii corporale.

* Adjuvant contra cancerului uterin

un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C (prescurtarea de la indol-3-carbinol). Dupa 12 saptamani de administrare analizele au aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie completa. Prin omparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de 3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din care se beau 600-800 de ml pe zi.

* Adjuvant contra cancerului la san

mai multe studii de medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj de cel putin 40%. Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa. Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.

* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza

cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii , Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De asemenea, varza impiedica formarea20placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.

* Constipatia

Cel mai simplu tratament este consumul de varza murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc asa-numitele „bacterii prietenoase”, care combat constipatia prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre alimentare, de unde si efectul ei de „matura” a colonului, din care extrage prin absorbtie toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.

* Surmenaj fizic si intelectual

consumul de varza cruda sub forma de salata este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos. Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala. Se tin cure de trei saptamani, timp in care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest tratament este fo arte bun adjuvant si contra depresiei psihice..

* Menopauza

studii preliminare arata ca un consum saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani) imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.

* Infectii respiratorii

varza este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

Vitalitate la superlativ!

Tratamente externe

* Arsuri de gravitate mica si medie

Se fac spalaturi si se pun comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza. Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.

* Rani care se vindeca greu

Se pun zilnic comprese cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.

* Eczeme infectioase, infectii fungice

Frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast.Se lasa sa actioneze vreme de 4ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute.Aplicatia se face pana la vindecare.Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.

* Cancer de piele

Se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau gres

* Entorsa, luxatii

Se pun pe zona afectata frunze de varza bine zdrobite (cu ciocanul pentru snitele) si se leaga cu o fasa. Aplicatia se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu cuburi de gheata.. Practica arata ca datorita acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt atenuate, in multe cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formeaza sunt mult mai mici.

* Dureri reumatice

pe zona afectata, se pun dimineata si, eventual, seara, frunze de varza bine zdrobite.Se tin minimum doua ore. Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc proaspat de varza pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauza. Tratamentul extern si intern cu varza proaspata are efect antiinflamator articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele degenerative, ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.

FRUMUSETE

  • Ten incarcat – se sterge vreme de cinci minute, in fiecare dimineata si in fiecare seara, pielea de pe obraji si de pe gat, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in suc proaspat de varza. Aceasta aplicatie are un excelent efect de curatare a pielii, previne tulburarile de pigmentare, da un plus de stralucire tenului astfel tratat.
  • Piele imbatranita – bogata in vitamina A si in vitamine din complexul B, continand substante care imbunatatesc irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare profunda a tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor de cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute. In final se aplica o crema hidratanta.

VARZA ROSIE

– Este, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind o varietate a acesteia. Dincolo de infatisare, intre varza rosie si cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza alba ca are un continut de vitamina C mai mare decat portocalele.

– Ei bine, varza rosie contine de pana la… 6-8 ori mai multa vitamina C decat surata ei alba, fiind un adevarat concentrat din aceasta vitamina.

– Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume au un rol foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca modalitatile de preparare ale verzei rosii sunt perfect identice cu cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva recomandari terapeutice extrem de importante:

* Alzheimer

Antocianii, adica pigmentii rosii din aceasta varietate de varza, fac adevarate miracole in prevenirea si in combaterea degenerarii celulelor 20 din sistemul nervos central. Se administreaza salata proaspata, cate trei sute de grame pe zi, in cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Inca nu se stiu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili functiile cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire si de incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul verzei rosii este cert.

* Febra

Se administreaza salata de varza (150 de grame) sau sucul de varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi.Continutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajuta inima si sistemul cardiovascular sa reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizeaza actiunea sistemului imunitar, care este principalul „beneficiar” al acceselor de febra.

* Alergia

este prevenita de o cura cu salata de varza rosie cruda (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma 200-300 de grame zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni, urmata de alte 3 saptamani de pauza, dupa care se poate relua. Bogatia de vitamina C si de antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea reactiei sistemului imunitar la interactiunea cu factorii externi.

AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist oncologie, dermatologie, neurologie

Cancerul de prostată

prostate cancer text

Cât de des este întâlnită boala?

Al doilea ca frecvenţă dintre cancerele bărbaţilor, reprezintă circa 15% din totalul tumorilor maligne diagnosticate în întreaga lume. Deşi au fost efectuate numeroase cercetări cu privire la cancerul de prostată, nu s-a descoperit până în prezent modul în care boala poate fi prevenită. Diagnosticarea precoce rămâne singura metodă care poate scădea mortalitatea pentru acest tip de cancer.

Forever – sursa ta de bunăstare!

Ce știm și ce nu știm despre cancerul de prostată?

Deşi nu poate fi ştiut cu exactitate dacă un bărbat va dezvolta sau nu cancer de prostată, există o serie de factori care pot indica un risc mai mare în acest sens. Unul dintre aceştia este dat de vârstă. Acest tip de cancer apare rar în rândul bărbaţilor sub 40 de ani, în schimb riscul de a dezvolta afecţiunea creşte considerabil după vârsta de 50 de ani şi mai ales după 65 de ani. 6 din 10 cazuri de cancer de prostată sunt la bărbaţi de peste 65 de ani.

Dietă sănătoasă pentru cancerul de prostată?

Nici măcar o dietă sănătoasă nu poate garanta că veţi fi ocoliţi de cancer de prostată. Deşi unele studii au arătat că bărbaţii care consumă regulat carne roşie sau lactate cu conţinut mare de grăsime şi foarte puţine legume au un risc uşor mai ridicat de a dezvolta acest tip de cancer. Alte studii au asociat consumul de alimente sau suplimente cu calciu cu un risc mai mare de cancer de prostată, însă toate aceste lucruri trebuie privite strict ipotetic în momentul de faţă.

„De asemenea, au fost efectuate numeroase studii în ceea ce priveşte atât factori endogeni, cât şi cei exogeni şi de mediu implicaţi în riscul de apariţie şi de progresie al cancerului de prostată. Astfel au fost studiate corelaţiile cu sindromul metabolic, diabetul zaharat şi tratamentul cu metformin, valorile colesterolului şi tratamentul cu statine, obezitatea, tratamentele cu testosteron etc. Pe baza rezultatelor tuturor acestor studii, ghidul elaborat de Asociaţia Europeană de Urologie a concluzionat că nu se poate stabili o dietă sau un tratament care să prevină apariţia sau progresia bolii”,

adaugă medicul urolog.

Un alt factor de risc, care, la fel, nu a fost confirmat 100%, este inflamaţia prostatei.

Cu ingrediente atent selecționate, Vitolize Men susține funcția uro-genitală a bărbaților activi și plini de energie!

Poate fi folosit ca adjuvant în cancerul de prostată!

Tipuri de cancer de prostată

Adenocarcinomul acinar reprezintă peste 95% din totalul cancerelor de prostată. Adenocarcinomul ductal se dezvoltă în canalele glandei prostatice. El are tendinţa de a se dezvolta şi răspândi mai repede decât adenocarcinomul acinar.

„Un alt tip de cancer (tranziţional) poate avea originea la nivelul uroteliului vezicii urinare sau a uretrei, invadând secundar şi parenchimul prostatic. Cancerele prostatice cu celule scuamoase se devoltă la nivelul celulelor învelişului prostatei şi au o tendinţă de răspândire mai accelerată decât adenocarcinomul de prostată. Cunoaşterea tipului exact de neoplasm precum şi a caracteristiclilor de agresivitate îi ajută pe medici să stabilească un protocol adecvat de tratament”,

explică Conf. Dr. Dragoş Georgescu, de la Bio- Medica.

Tuşeul rectal şi testul PSA, investigaţii esenţiale pentru cancerul de prostată

Astfel, diagnosticul precoce al afecţiunii rămâne singura metodă ce poate salva viaţa pacientului. Diagnosticul iniţial se bazează pe tuşeul rectal şi pe determinarea antigenului prostatic (PSA). Acesta este util şi în diagnosticarea altor afecţiuni benigne ale prostatei.

„Introducerea în practica urologică a determinării antigenului prostatic specific a modificat fundamental diagnosticul precoce al cancerului de prostată. Acesta este un marker specific de organ, care poate avea valori crescute, şi nu numai în cancerul de prostată, dar şi în adenomul de prostată, prostatite etc. Valoarea sa în diagnosticare este superioară tuşeului rectal sau ecografiei transrectale”,

mai spune medicul urolog.

Când este cel mai bun moment să efectuați teste pentru cancerul de prostată?

Momentul în care trebuie să începeţi să efectuaţi aceste teste, precum şi intervalul între controale se stabileşte de către medicul urolog. Acesta va contura o strategie personalizată pentru depistarea precoce a acestei afecţiuni.

„Se recomandă efectuarea unui PSA la bărbaţii de peste 50 ani, această limită reducându-se la 45 de ani la pacienţii cu istoric familial de cancer de prostată. Ulterior, strategia bazată pe risc recomandă efectuarea unui PSA la 2 ani pentru pacienţii cu PSA de peste 1 ng/ml la 40 de ani şi peste 2 ng/ml la 60 de ani. De asemenea, şi momentul la care nu mai este necesară o astfel de evaluare pentru depistarea precoce se stabileşte în funcţie de speranţa de viaţă şi statusul de performanţă al pacientului”.

Analiza care determină diagnosticul cert al cancerului de prostată

Deşi tuşeul rectal şi valorile PSA pot ridica suspiciuni medicului, un diagnostic cert se poate pune doar după biopsie. Indicaţia de efectuare a puncţiei trebuie să aibă în vedere vârsta şi afecţiunile asociate ale pacientului. Pe lângă modificările la tuşeul rectal şi valorile PSA.

„Biopsia se efectueză transrectal sub ghidaj ecografic şi permite nu numai precizarea diagnosticului cancerului de prostată, ci şi agresivitatea acestuia, dată de gradul de diferenţierea celulară, şi ajută la stabilirea stadiului local al afecţiunii. Pentru un tratament adecvat, în funcţie de particularităţile fiecărui caz, în afara acestor date, poate fi necesară şi o evaluare imagistică prin RMN, scintigrafie osoasă, PET/CT”,

explică medicul.

După analiza tuturor acestor date, medicul stabileşte strategia terapeutică şi protocolul de urmărire a pacientului. Opţiunile terapeutice sunt multiple: de la supraveghere activă, prostatectomie radicală, radioterapie externă, tratament hormonal, până la chimioterapie.

„Alături de acestea, sunt şi metode minim-invazive (brahiterapie, crioterapie, HIFU), unele aflate încă în fază de evaluare a eficacităţii”,

conchide medicul urolog.

Medicamentele alopate dezlănțuie efecte secundare nocive

close up photo of medicinal drugs

Controlul minții

Utilizarea substanţelor ce produc dependență a devenit un instrument obișnuit pentru cei care au drept scop controlul minţii omului ignorant sau neavizat. Psihiatria este una dintre cele mai puternice arme în acest sens, dat fiind faptul că ea îi cataloghează pe oameni în funcţie de anumite comportamente şi afecţiuni. S-a ajuns până acolo, încât se consideră că aproape toţi oamenii suferă de tulburări mentale, iar dintre aceştia, mai ales, cei care pun la îndoială deciziile și acțiunile autorităţilor. Celor care lucrează în armată le-au fost administrate anumite medicamente periculoase, iar acest fapt s-a soldat cu creșterea numărului de cazuri de sinucidere. Din nefericire, în America la peste 25% dintre copii li se administrează neuroleptice care le afectează sistemul nervos. Motivul pentru care li s-au prescris aceste medicamente este acela că ei ar suferi de diverse tulburări psihice, cele mai multe dintre ele inventate.

Ținta: oamenii sănătoși!

În anii ʼ80, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic Merck, fiind în pragul pensionării, se confesa revistei Fortune, arătându-şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca Merck să devină un fel de Wrigley şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, „să vândă la toată lumea“, inclusiv oamenilor sănătoşi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate. Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Micile depresii, fenomene pasagere obișnuite ale vieţii, au devenit pentru acești indivizi ahtiați după câștiguri tulburări mentale grave, slăbiciuni sau stări proaste. Prin propaganda trusturilor farmaceutice, ele sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali şi sănătoşi ajung să devină, după baremele lor, bolnavi peste noapte.

Exploatând temerile oamenilor

Într-o carte publicată în anul 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients (Negoțul cu boala. Cum ne transformă companiile farmaceutice în pacienți), Alain Cassels (cercetător în domeniul medicamentelor la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (jurnalist specializat în domeniul sănătății) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing, care sunt în cel mai bun caz cinice atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente. Cei doi cercetători dezvăluie modul în care, prin campanii de promovare abil concertate, industria farmaceutică mondială, având o cifră de vânzări de circa 500 de miliarde de dolari anual, exploatează în mod perfid temerile cele mai profunde ale oamenilor, cum ar fi cele legate de slăbirea fizică, de boală, de moarte etc.

Comerțul cu boala

Cu cât locuitorii, mai ales cei din ţările dezvoltate, se bucură de o viaţă mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi transformă pe cei care se preocupă de sănătatea lor, în oameni panicaţi. Problemele minore sunt descrise ca tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în „anxietate socială“, iar tensiunea generată de sindromul premenstrual devine „tulburare disforică premenstruală“. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine o patologie în sine. Centrul acestui tip de comerţ cu boala se află în Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populaţia lumii, dar consumă 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei în ceea ce priveşte sănătatea s-au dublat în ultimii şase ani din cauza faptului că preţurile la medicamente au crescut în mod dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai multe medicamente.

Bolile inventate de Big Pharma

Americanul Vince Parry este un specialist în acest tip de marketing. Într-un articol intitulat în mod uluitor The Art of Branding a Condition (Arta de a inventa bolile) ce a fost publicat în revista Medical Marketing & Media, Parry explică metodele prin care firmele sale „favorizează crearea“ tulburărilor medicale: reevaluarea stării de sănătate; redefinirea unor boli cunoscute de mult şi redenumirea lor; crearea unor disfuncţii imaginare (preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual).

Crearea de piețe noi pentru boli noi

Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc bolile pentru a crea piața de desfacere pentru produsele precum Viagra sau Prozac. Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi experți în marketing precum Parry se aşează la aceeaşi masă pentru a descoperi „idei noi despre definirea stării de boală şi a celei de sănătate“. Ceea ce primează în acest caz este modul nou, inedit în care se realizează prezentarea afecțiunilor în fața potenţialilor clienţi. Un raport al Business Insights, destinat directorilor de companii multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar: capacitatea de „a crea pieţe noi pentru boli noi“ se traduce în cifre de vânzări de miliarde de dolari.

Modificarea percepției

Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a modifica modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie „convinşi“„problemele care până acum au fost acceptate ca uşoare disconforturi“ necesită în prezent „intervenţia medicului“. Acelaşi raport se încheie cu o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice, însă cumplită pentru omul obișnuit:

„Anii care vor urma vor fi martorii născocirii bolilor de către concernele farmaceutice“.

Tratând…nimicul

Nu a durat mult și „profeția“ s-a împlinit. În anul 2014, profesorul Philippe Even declara pentru televiziunea franceză France 4:

„Industria farmaceutică a creat o piață plecând de la boli care nu există: de exemplu pre-hipertensiunea arterială, pentru care sunt tratați 1 milion de francezi și despre care se știe că tratamentele nu rezolvă nimic“.

Nu i-au iertat pentru dezvăluirile lor!

Profesorii Philippe Even şi Bernard Debré au publicat în anul 2012 Ghidul celor 4.000 de medicamente utile, inutile sau periculoase. Pe fondul scandalului-monstru iscat de medicamentul pentru slăbit Mediator și care se estimează că a ucis circa 2.000 de persoane în Franța, lucrarea celor doi s-a vândut ca pâinea caldă. Însă breasla medicală nu le-a putut ierta dezvăluirile şi încălcarea legii nescrise a tăcerii, astfel că lui Even și Debré li s-a interzis să profeseze timp de un an de zile.

Care este diferența între omul sănătos și cel bolnav?

În acest context este dificil să se mai facă diferenţa dintre omul sănătos şi cel bolnav. Totuşi este evident faptul că, pe măsură ce aria de definire a unei patologii creşte, ea va atinge mai mulţi oameni sănătoși și, bineînțeles, vor creşte vânzările de medicamente.

„În cele mai multe dintre cazuri“, afirmă Cassels şi Moynihan, „experţii medicali care redactează protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în funcţie de cazul aflat sub îngrijire, n.n.) sunt în acelaşi timp plătiți de industria farmaceutică. Iar această industrie prosperă dacă protocoalele le favorizează vânzările.“

Potrivit acestor experţi, 90% din bărbaţii americani suferă de o tulburare numită… hipertensiune arterială, aproape jumătate dintre femeile americane suferă de disfuncţia denumită FSD (disfuncţie sexuală feminină), iar 40 de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza nivelului, chipurile, ridicat al colesterolului. Bineînţeles, este susţinută ideea că toate aceste tulburări pot fi vindecate doar cu medicamente. Metodele de prevenţie și efectele secundare sunt, așa cum era de așteptat din partea industriei farmaceutice avide de câștiguri, trecute cu vederea.

Experți ai minciunii

Medicul generalist Des Spence afirmă într-un interviu luat de British Medical Journal în iulie 2008 că a fost contactat pentru a participa la o specializare în urma căreia trebuia să devină un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei farmaceutice. Conducerea universității la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria:

„Căutăm lideri de opinie (…) a căror activitate va consta în influenţarea gestionării şi terapiei viitoare a disfuncţiei sexuale feminine (…) prin dorinţă hipoactivă“.

Firmele producătoare de medicamente, care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament, racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte. Astfel, aceşti aşa-zişi slujitori ai lui Hipocrate nu au niciun fel de libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, al notorietăţii pe care o asemenea campanie o aduce.

Acest seminar îți va schimba viața!

Femei – vi se pregătește ceva!

Dar

„partea cea mai neplăcută în toată această poveste“, continuă Spencer, „este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. […] Patronii industriei farmaceutice plănuiesc să transforme această disfuncţie scornită într-o boală gravă. Iar pentru aceasta, este important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales experţi medicali deghizați în somități, care să legitimeze totul. «Experţii» estimează că 40% din femei «suferă» de această «boală». Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot! Uneori această «problemă» este prezentată ca fiind un efect secundar al luptei feministe, când, de fapt, este vorba doar de o manipulare cinică. Prin dezinformarea pe care o realizează cu consecvență, marile concerne farmaceutice otrăvesc viaţa oamenilor; momentele voastre de slăbiciune, tristeţea, calviţia, libido-ul în scădere etc. sunt considerate în mod automat simptome de boală“, conchide medicul din Glasgow.

Manipularea

În cartea best-seller Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în Statele Unite şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică modul în care industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca oamenii perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi. Tot aici se explică şi de ce femeile la menopauză au fost terorizate în ultimele două decenii de pericolul îmbolnăvirii de osteoporoză pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile. Apoi, autorul prezintă tehnicile de manipulare a opiniei publice care sunt realizate cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.

Schimbarea definiției bolii

„Între anii 1984 şi 1987, tratatul Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este cartea de căpătâi a psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale“,

scrie Jean-Claude St-Onge în articolul Reversul pilulei, publicat în revista Ecosocietes, în anul 2004.

„Pentru a introduce aceste noi boli, așa-zișii specialiști au schimbat însăși definiţia bolii. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, subliniază St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament.“

Iată câteva exemple de „boli noi“: timiditatea este „reciclată“ sub numele de „anxietate socială“, naturala regurgitare la bebeluşi devine „reflux esofagian patologic“, omeneasca senescenţă se transformă în „insuficienţă circulatorie cerebrală“, până şi stresul de la loterie este definit ca fiind un „traumatism al biletului necâştigător“.

Plătiți bine…

În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la Universitatea Massachusetts din Boston, şi publicată în prestigioasa revistă Psycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact medicamentele ce tratează aşa-zisele boli noi introduse în mod gratuit.

Despre antidepresive

Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite, numărul de consultaţii în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între anii 1980 şi 1989. O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise cu „generozitate“. Motivele pentru care medicii o fac totuşi sunt următoarele:

Ce vrea OMS?

În anul 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (Organizația Mondială a Morții, n.b.) a pus la punct un program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care să le permită medicilor generaliști să pună un diagnostic, chiar și în cazul tulburărilor psiho-emoționale, într-un timp scurt, pornind de la simptomatologia clinică. Permisiunea acordată astfel medicilor generalişti de a trata depresia a dus la creșterea de câteva ori a vânzărilor de antidepresive. Al doilea motiv constă în faptul că societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor li se datorează, pentru că nu prescriu suficiente antidepresive.

Femeile – mari consumatoare de pastile

Propagandiștii de serviciu ai concernelor (lobby-ştii) au lansat chiar ideea că 60-70% din sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit profesorului Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile concernelor farmaceutice de a ne face viața un continuu periplu între diverse tratamente medicale. Până acum trei decenii, ele mergeau la medic doar atunci când erau însărcinate, în vreme ce astăzi merg la consult în chestiuni de contracepţie şi de menopauză, precum și pentru toate nimicurile. De altfel, se vorbeşte deja şi despre…peri-menopauză (perioada de dinainte de instalarea menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă „afecţiune“ pe care industria farmaceutică încearcă să o impună. Ca urmare, femeile au devenit mari consumatoare de pastile pe perioade tot mai lungi de timp.

Frica de îmbătrânire

Hormonoterapia substitutivă este un un pas uriaş în direcția „medicalizării“ vieţii femeii. Cu toate că 75% din femei nu manifestă niciun simptom deranjant atunci când ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experții lor de marketing apelează la frica de îmbătrânire a femeilor pentru a-şi vinde produsele, deși știu că acestea nu folosesc la nimic, dar produc efecte secundare nefaste: dureri de cap, grețuri, infecţii genito-urinare, varice la picioare, sensibilitate mamară etc.

Disfuncția sexuală la femei

Osteoporoza, procesul prin care densitatea osoasă scade odată cu vârsta, a devenit o ţintă de marketing în cazul femeilor de vârsta a doua. Dar probabil cel mai sfruntat tertip al industriei farmaceutice este deja disfuncţia sexuală la femei (DSF), despre care se afirmă în mod viclean că ar suferi 40% din femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani.

Născocitorii de cifre…

Dar cine a născocit această cifră? Jean-Claude St-Onge spunea în această direcție că un studiu realizat în Statele Unite cerea unui număr de 1500 de femei să răspundă cu „da“ sau „nu“ la 7 întrebări. Dacă răspundeau cu „da“ fie şi numai la una dintre întrebări, ele erau imediat diagnosticate ca suferind de DSF. Printre așa-zisele bolnave se numărau cele care au avut un libido scăzut mai mult de două luni pe an, care au avut stări de anxietate în raport cu actul amoros sau care au avut probleme de lubrifiere (Journal of the American Medical Association, 1991).

Strategia fricii

Cea mai eficientă strategie de marketing pentru propagarea convingerii în existența bolilor fictive este frica. Pentru a vinde hormonul de substituţie femeilor aflate la menopauză, s-a mizat pe frica lor de o iminentă criză cardiacă. Pentru a le inocula părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament serios şi îndelungat, s-a mizat pe teama acestora de riscul apariției unor tendinţe sinucigaşe la tineri. Pentru a vinde medicamente anticolesterol, s-a mizat pe teama oamenilor de moartea prematură. Toate acestea se petrec în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate în mod obsesiv în reclamele televizate produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja despre „farmacoterapia fricii“.

O boală pentru fiecare medicament!

„Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, astăzi negustorii de sănătate, mai mult ca niciodată, vor să găsească o boală pentru fiecare medicament pe care-l fabrică“,

constată cu ironie medicul Martin Winkler în postfaţa lucrării lui Jorg Blech, Născocitorii de boli. „Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat gradat indicii normali ai anumitor parametri fiziologici (colesterol, tensiune arterială etc.) . Au crescut astfel, în mod artificial, numărul pacienţilor susceptibili a fi trataţi.“ „Căci“, conchide Winkler, „a-i face pe oamenii perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se trateze chiar dacă nu au propriu-zis o boală le asigură fabricanţilor o veritabilă rentă viageră.“

Să facem…haz de necaz!

Următoarea anecdotă reflectă pe deplin adevărul ce se ascunde în spatele comerțului cu medicamente.

Doi prieteni mergeau pe o stradă. Unul dintre ei intră într-o farmacie să cumpere medicamente. După câteva minute, el iese afară și aruncă medicamentele direct în canal. Celălalt îl întreabă, consternat:

De ce ai aruncat medicamentele ?

Am fost la doctor, la un consult. Mi-a dat o rețetă. L-am plătit, că trebuie să trăiască și el. Am intrat la farmacie, am plătit medicamentele, că trebuie să trăiască și farmacistul…

Și atunci… de ce le-ai aruncat ?

Pai, după ce am citit contraindicațiile din prospect, am decis că trebuie să trăiesc și eu…

AUTOR: prof.dr.Mirela Wagner, specialist oncologie, dermatologie, neurologie

Vitaminele – sursa vieții: noua viziune asupra vitaminelor

De unde ne luăm vitaminele?

Sa nu pierdem niciodata din vedere vitaminele absolut naturale pe care fructele si legumele ni le pun la dispozitie. Vitaminele sunt substante organice indispensabile vietii si este necesar sa le aducem in alimentatia zilnica in cantitate suficienta.

Vitaminele sunt sintetizate, in principal, de catre organismele vegetale si de catre microrganisme. Și numai in foarte mica masura de catre unele specii de animale. Alaturi de enzime si de hormoni, vitaminele fac parte din grupa catalizatorilor biologici. Ele contribuie decisiv la reglarea si stimularea proceselor metabolice.

Vitaminele esențiale

Intr-adevar, corpul nostru nu le fabrica, cu exceptia vitaminei D, care este sintetizata de piele sub actiunea radiatiilor solare. Vitaminele nu sunt sursa vietii insesi, ele sunt indispensabile in majoritatea reactiilor biochimice care permit mentinerea vietii celulare. Vitaminele servesc transformarii alimentelor in energie.

Astfel, fiecare tesut are in mod specific nevoie de anumite vitamine. De exemplu,

  • ochii au nevoie de vitaminele A si B;
  • pielea – de vitaminele A,B,C si E;
  • globulele rosii – de vitaminele B si E;
  • mucoasele – de vitaminele B si E;
  • ficatul – de vitaminele K si B;
  • creierul si inima – de vitaminele B si F;
  • oasele – de vitamina D;
  • globulele albe – de vitaminele B si C etc.

Relația cu ceilalți nutrienți

Numeroase studii stiintifice dovedesc ca, cu cat absorbtia de proteine, de zaharuri si de grasimi este mai mare, cu atat este mai necesara marirea aportului de vitamine naturale. Deficitul vitaminic se traduce prin oboseala, dureri musculare, iritabilitate, insomnie, tulburari de crestere si risc crescut de infectii.

Intre altele, poluarea, consumul de excitante (cafea, alcool, tutun, droguri) si stresul sunt principalele cauze ale pierderii de energie si de vitamine (in special A, B, C, E, F si coenzima Q10). Starile de deficienta vitaminica reprezinta in prezent o problema.

Nu poate exista viață fără vitamine!

Intr-adevar, cu toate ca omul se poate dispensa de zahar si de anumite grasimi, el nu poate trai fara un aport suficient de vitamine. De aceea, alimentatia trebuie sa furnizeze necesarul.

Noi consumam adeseori alimente bogate in calorii, dar dezechilibrate din punct de vedere calitativ. Este vorba despre painea alba, zaharul rafinat, cerealele glutate (care contin gluten), grasimile animale. Aceasta alimentatie saraca in vitamine este cauza perturbarilor metabolice. La originea multor tulburari de sanatate se afla excesul alimentar de zahar, de grasimi, de alcool, care determina carente vitaminice.

Exces de „deșeuri”, carență de elemente vitale!

Excesul de calorii din alimentatia omului modern nu face decat sa blocheze metabolismul celular; in acelasi timp, alimentatia moderna nu reuseste sa asigure vitaminele si elementele minerale necesare organismului, iar lipsa vitaminelor perturba regenerarea celulara. Astfel, paradoxal, desi se consuma o hrana bogata caloric, apare de fapt o stare de subnutritie alimentara, un exces de deseuri si o carenta de elemente vitale!

Ce fac celulele normale?

Celulele normale au capacitatea de a elimina deseurile (toxinele) rezultate din metabolism, iar organismul are mecanisme specializate de detoxifiere. Carentele vitaminice afecteaza capacitatea de detoxifiere a organismului, determinand acumularea de deseuri. Numeroase anchete alimentare au demonstrat faptul ca alimentatia obisnuita din tarile industrializate este foarte saraca in vitamine (vezi studiul SUVIMAX realizat in Franta, prezentat in capitolul Mentinerea tineretii si asigurarea longevitatii cu ajutorul antioxidantilor naturali). Aceste carente sunt in acelasi timp, legate de o insuficienta igiena alimentara, de un exces de rafinare a alimentelor de baza si de utilizarea anumitor mijloace de conservare sau de fierbere care nu respecta integritatea vitaminelor. Este cazul sa ne facem o imagine clara si completa despre vitamine in ideea de a putea sa alegem alimentele naturale de care avem nevoie pentru a ne simti bine.

Cu adevarat, este necesara o noua viziune asupra vitaminelor!

Vitaminele – sursa vieții

Importanta vitaminelor se explica prin faptul ca ele constituie suportul unui element subtil (energetic si informational) pe care vegetalele il capteaza din aer si care este incorporat prin fotosinteza (sinteza energiei clorofiliene). Radiatiile solare contin o energie subtila care este inmagazinata in moleculele vitaminice. Aceasta energie este cunoscuta sub diverse denumiri; in cele ce urmeaza, noi o vom numi element vital.

Ce face fotosinteza?

Fotosinteza pune in miscare un lant de fabricare a substantelor vegetale, sub efectul radiatiilor solare. Ea incorporeaza acest element vital in pigmenti, categorie de substante din care fac parte si vitaminele. Vitaminele realizeaza uniunea dintre energiile radiatiilor solare vizibile si invizibile si elementele fizice, minerale, de pe pamant.

Putem vorbi despre materia organica naturala, vie, in opozitie cu materia minerala sau cu deseurile fosile (petrol sau alte sedimente). Analogic, trebuie sa stabilim o diferenta intre vitaminele naturale si copia lor sintetica.

Natural vs. artificial

Doar vitaminele produse de natura sunt obtinute prin actiunea directa a energiilor radiatiilor solare. Numai ele au incorporata puterea elementului vital, care sustine intreaga activitate celulara. In plus, pentru ca alimentele sa conserve toata bogatia lor in vitamine si sa fie utile corpului nostru, este necesar sa fie cat mai proaspete posibil si sa nu fie contaminate de poluarea chimica. Un aliment proaspat contine in el si o energie care va actiona la nivel celular. Cu totii am remarcat ca exista o diferenta intre o salata proaspata si una conservata in frigider timp de 3-4 zile.

In natura totul este miscare, iar vitaminele, datorita elementului vital pe care il contin, contribuie la accentuarea „fortei vitale”. Atunci cand le consumam, alimentele trebuie sa fie impregnate de aceasta forta, deoarece aceasta este conditia pentru ca energia produselor naturale sa poata fi in intregime transmisa celulelor noastre.

Rolul vitaminelor în corpul nostru. Inteligența materiei

Vitaminele sunt catalizatori biologici, jucand rol de cofactori sau de activatori ai unor enzime.

Astfel, vitamina B2 este coenzima flavinenzimelor, vitamina B1 este coenzima decarboxilazelor, vitamina B6 – prin fosforilare – formeaza coenzima transaminazelor, vitamina PP formeaza partea activa a coenzimelor NAD+ si NADP+, acidul pantotenic intra in constitutia HSCoA, indispensabila metabolizarii acizilor grasi, biotina formeaza coenzima carboxilazelor, etc… In transformilari si transmetilari, un rol important il au vitaminele folinice, iar inozitolii indeplinesc rolul de activatori ai amilazelor. Vitaminele participa la realizarea unor importante procese metabolice, absolut necesare cresterii si dezvoltarii organismului. Unele vitamine formeaza in celule importante sisteme de oxidoreducere, care intervin in metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si al altor compusi; regleaza potentialul de oxidoreducere din celule, contribuie la transportul hidrogenului pe cale neenzimatica (vitaminele C, E, K, B2 etc.).

Există oare o inteligență a materiei?

Pentru a explica rolul vitaminelor, trebuie sa analizam procesele metabolice. Metabolismul reprezinta totalitatea proceselor biochimice si subtile prin care se genereaza si este utilizata energia necesara mentinerii vietii. Pentru ca procesele de inlocuire a elementelor uzate sa se desfasoare fara probleme, alimentatia trebuie sa garanteze doua aspecte: pe de o parte, un aport suficient de „carburant”, care va fi ars in timpul reactiilor de combustie, eliberand energie (lipidele si glucidele alimentare), si, pe de alta parte, un aport de substante de reconstructie (proteine), care servesc ca baza in fabricarea structurilor corpului si in sinteza de albumina, de anticorpi etc. Exista un lant de reactii succesive, unele care distrug materiile uzate, altele prin care se recombina si reconstruieste materia.

Combustie, distrugere, reconstrucție

Vitaminele sunt cele care creeaza legaturile dintre combustie, distrugere si reconstructia biochimica. Ele reprezinta o parte din energia si din informatia necesare transformarilor care se produc in materia organica a corpului.

Aportul de vitamine trebuie sa fie, deci, proportional cu caloriile ingerate, caci vitaminele, impreuna cu elementele minerale, sunt cele care catalizeaza si favorizeaza aceste reactii de schimb. Miscarea metabolica de reinnoire continua a moleculelor biochimice este posibila datorita vitaminelor care intervin in procesele enzimatice complexe.

Aceasta miscare moleculara de distrugere-reconstructie (catabolism-anabolism) este cea care creeaza energia, iar, la randul ei, respectiva energie se afla la originea acestei miscari.

Gratie vitaminelor, celulele pot sa asimileze, sa conserve si sa utilizeze energia vitala.

Seminar de sănătate-problemele de memorie

Aminele = vitaminele

Primele vitamine descoperite au fost proteinele (aminele). Aceste amine sau vitamine controleaza schimburile de energie vitala. O noua intelegere a schimburilor moleculare inteligente intre celule sugereaza ca vitaminele realizeaza la nivel metabolic rolul pe care si-l asuma hormonii la nivel celular!

Hormonii sunt macromolecule care au rolul de a transmite informatiile de la glandele endocrine. Acestea (glandele endocrine) sunt un fel de orologiu biologic, ele regularizand ciclurile ritmice ale tesuturilor si organelor. in cadrul acestor cicluri apar substante stimulante sau inhibitoare care servesc la armonizarea vietii celulare. De exemplu, prostaglandinele sunt sintetizate in cateva secunde si durata lor de viata nu depaseste cateva minute. Ele sunt derivati ai vitaminelor F. De asemenea, actiunea pe care o exercita vitamina D asupra oaselor, intestinelor si rinichilor, favorizand retinerea calciului, este un exemplu de interventie hormonala rapida.

Vitaminele – „mesagerii” inteligenței universale

Inteligenta universala „dicteaza” materiei organice din organismul uman, prin „vectorii” vitaminici!

Vitaminele pot fi considerate vectorii unei inteligente. Ele aduc informatii la scara celulara. Toate aceste informatii stimuleaza viata celulara la nivel material, transmitandu-i o miscare, un ritm, o frecventa vibratorie, care face posibila viata.

Vitaminele sunt „instructiuni” pentru metabolismul celular. Ele aduc „instrumente” nucleului celular pentru ca acesta sa dirijeze „simfonia metabolica” prin codul genetic.

Daca am considera, asa cum am vazut putin mai inainte, ca vitaminele incorporeaza o anumita calitate energetica in regnul vegetal, putem sa ne gandim si la faptul ca este posibil ca ele apoi sa ofere aceasta energie celulelor omului, pentru reglarea metabolismului lor. Realizam astfel ca in Univers exista o inteligenta si putem sa spunem ca vitaminele sunt intr-o anumita masura vehicului acestei inteligente in plan material si in metabolismul celular si totodata ca aceasta inteligenta aduce celulelor noastre un fel de instinct de lege naturala, care a fost inoculata si pastrata de mult timp in regnul vegetal.

Cunoașterea din materie – „conștiința moleculară”

Celulele umane nu mai au nevoie sa contina aceasta cunoastere; prin urmare, ele nu vor mai produce vitamine, deoarece „stiu” ca pot sa le gaseasca in alimentele vegetale.

Sa luam spre exemplu vitaminele B. Ele sunt indispensabile fabricarii unui anumit numar de proteine nobile, cum ar fi hormonii, prostaglandinele sau, mai mult, substantele cu rol de transmitere a influxului nervos in sistemul simpatic. Toate aceste substante sunt suportul unei informatii inteligente. Este remarcabil sa constatam ca secretia unui hormon sau a unui neuromediator al sistemului simpatic depinde de factorii inteligenti. Aceste vitamine sunt astfel precursorii aminelor biogene care, dupa cum chiar numele lor o indica, sunt proteine ce transmit viata.

Lanțuri întregi de reacții

„Simple” molecule „imbibate” cu un element vital inteligent sunt capabile sa induca in corpul nostru lanturi intregi de reactii, care sunt rodul evolutiei speciilor, fara cea mai mica cheltuiala de energie pentru fabricare, deoarece aceste molecule ne sunt oferite de catre Natura! Toate acestea ne fac sa presupunem ca acolo unde regnul vegetal se opreste, Natura a continuat cursul perfectionarii sale in corpul animalelor si, in final, in corpul omului.

Vitaminele nu mai sunt deci, fabricate in corpul uman. Este vorba despre o lege a economiei interne a Naturii, astfel incat ceea ce regnul vegetal a facut in atata timp si cu atata energie devine disponibil pentru animal si pentru om fara vreo cheltuiala energetica suplimentara.

Sinteza de hormoni

Cu aceasta energie economisita, corpul poate sa sintetizeze noi hormoni, ce servesc la o aranjare mai complexa si la transmiterea unei inteligente mai subtile si mai divine. In toate cazurile, vitaminele sunt la baza acestei evolutii a inteligentei materiei, ele fiind utile transmiterii de energie si de informatie de la regnul vegetal pana la cel uman. Acesta este rolul principal al vitaminelor.

Acum intelegem de ce aportul suficient de vitamine prin alimentatie are efecte benefice asupra organismului, in timp ce carenta in vitamine determina o scadere generala a functiilor vitale si o diminuare a tonusului fizic. Organismul uman are nevoie sa fie in mod constant in relatie cu Natura care-l inconjoara si aceasta relatie se stabileste si cu ajutorul alimentelor naturale, sanatoase, bogate in vitamine.

AUTOR: prof.dr.Mirela Wagner, specialist oncologie, neurologie, dermatologie