fbpx

Candida – cauze, simptome şi remedii naturale

close up of white candida flowers

Inocent și alb…

Candida este una dintre cele mai obișnuite infecții gastrointestinale. Ea apare în urma proliferării în exces a unei ciuperci asemănătoare cu un ferment, numită Candida albicans. Denumirea înseamnă “inocent și alb”, sugerând ceva delicat și pur.

Această infecție poate afecta atât bărbații, cât și femeile. Dar este mai frecvent întâlnită la persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau la cele care iau anumite medicamente, cum ar fi antibioticele. Candida albicans se găsește în mod normal în organismul nostru, în special în gură, intestinul subțire și în zona genitală, fără a cauza probleme.

Dezechilibrele și factorii favorizanți

Cu toate acestea, atunci când există un dezechilibru în organism, cum ar fi o scădere a bacteriilor bune, o creștere excesivă a ciupercii Candida poate apărea. Acest dezechilibru poate fi cauzat de diverse factori, precum consumul excesiv de zahăr, o alimentație nesănătoasă, un nivel ridicat de stres, lipsa somnului sau administrarea prelungită de medicamente.

Simptomele unei infecții cu Candida pot varia de la persoană la persoană. Ele pot include senzație de arsură sau mâncărime în zona genitală, erupții cutanate, oboseală excesivă, tulburări digestive, tulburări de somn sau dificultăți de concentrare.

Importanța unui diagnostic corect

Este important să se consulte un medic pentru a obține un diagnostic precis și a primi tratamentul adecvat. Tratamentul poate include administrarea de antifungice, modificarea dietei pentru a reduce consumul de zahăr și carbohidrați și adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă odihnă adecvată, gestionarea stresului și evitarea factorilor care pot favoriza creșterea excesivă a Ciupercii Candida.

În concluzie, infecția cu Candida albicans poate fi supărătoare, dar poate fi tratată cu succes cu ajutorul medicului și prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Este important să se acorde atenție organismului nostru și să se ia măsuri pentru a menține un echilibru adecvat al florei intestinale.

Simptomele candidozei

În realitate însă, Candida albicans este o specie de fungi care se înmulţeşte, migrează şi eliberează toxine, chinuindu-ne cu nenumărate simptome neplăcute, cum ar fi problemele intestinale, alergiile, disfuncţiile hormonale, afecţiunile cutanate, durerile articulare şi musculare, aftele, tulburările emoţionale etc., dintre care multe sunt asociate cu alte boli şi sunt adesea diagnosticate greşit.

Persoanele infectate cu acest microb văd adesea Candida ca pe un duşman împotriva căruia trebuie să poarte un război lung şi hotărât, însă singura cale sigură spre victorie este să îi înţelegem tacticile şi să pornim împotriva sa o ofensivă cu toate armele (mai ales cele naturiste).

Pericolele din mediul în care trăim

De cele mai multe ori, tocmai noi suntem cei care creăm singuri această situaţie extrem de supărătoare. Mâncăm mult zahăr, care încurajează fermentarea, luăm multe antibiotice după ureche (care reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii), care reduc numărul bacteriilor prietenoase şi creează mai mult spaţiu în intestine pentru microbii patogeni, mergem la sală şi ne injectăm fel şi fel de medicamente steroidiene şi luăm tot felul de tratamente hormonale care ne slăbesc sistemul imunitar, astfel încât acesta nu mai are puterea să lupte cu agenţii patogeni şi, încă din fragedă pruncie, suntem expuşi unui dezechilibru major al florei intestinale, tocmai din cauza prafurilor care se transformă instant în lapte şi care ne perturbă activitatea normală din intestine.

Altfel spus, Candida nu poartă întreaga vină, având în vedere că noi, oamenii, creăm factorii favorizanţi.

Pentru echilibrul tău, folosește doar produse naturale!

Câteva din cele mai faimoase suplimente naturale și beneficiile lor!

Despre procesul complex de digestie

  • – Mananca lent.
  • – Mesteca bine.
  • – Cantitati mici in furculita sau lingura.
  • – Nu manca in picioare.
  • – Nu manca pe fuga.
  • – Nu manca in timp ce faci alte activitati.
  • – Nu rontai perioade lungi de timp ( popcorn la film sau seminte, alune, etc.)
  • – Asteapta 2 ore dupa gustari si 3 ore dupa mese principale.
  • – Nu combina prea multe alimente odata. ( mananci marul si dupa 30 min mananci nucile)


„Digestia implică mestecare hranei, transmiterea acesteia de-a lungul tractului digestiv şi descompunerea moleculelor de hrană în molecule mai mici ce pot fi asimilate de organism. În gura se formează bolul alimentar care este împins prin faringe în esofag, iar de aici în stomac. O dată ajuns în stomac, bolul este amestecat cu sucul gastric, formând chimul. Chimul este împins, prin contracţii ale muşchilor stomacului, prin duoden, în intestinul subţire. Aici sucurile intestinale continuă descompunerea macromoleculelor, iar prin epiteliul intestinal (membrana ce acoperă intestinul) substanţele nutritive rezultate din digestie sunt absorbite în sânge.

Rolul sistemului gastrointestinal, SGI, este acela de a digera mâncarea şi de a absorbi nutrienţii, sărurile şi apa în scopul hrănirii organismului.

Glandele salivare produc o enzimă ce începe transformarea amidonului din hrană în particule mai mici. Apoi, în stomac, mucoasa stomacală produce sucul gastric şi enzime ce digeră proteinele. După ce stomacul împinge amestecul rezultat de primele faze ale digestiei în intestinul subțire, hrana este amestecată cu substanțele produse de alte două organe: pancreasul şi ficatul. Pancreasul produce un suc ce conține o serie de enzime care descompun carbohidrații, grăsimile şi proteinele. Ficatul eliberează bila. Bila este stocată în perioada dintre mese în vezica biliară. La ora mesei, vezica biliară transferă bila în intestine unde grăsimile sunt descompuse. După ce grăsimile sunt astfel descompuse, enzime produse de pancreas ori de glande ale pereților intestinelor digeră particule rezultate.

Digestia este procesul de descompunere a alimentelor ingerate în componente simple ce pot fi absorbite de către organism pentru construirea şi hrănirea celulelor, precum şi pentru obţinerea energiei necesare activităţilor zilnice. Se realizează cu ajutorul secreţiilor diferitelor organe implicate în digestie şi al motilităţii (activitatea muşchilor SGI de amestecare şi împingere a hranei către capătul tractului digestiv).

Digestia se face la nivelul monozaharidelor. Enzimele din tractul intestinal descompun hrana în particule: grăsimi, proteine şi carbohidrați. Carbohidrații sunt: amidonul (polizaharidă) ce este descompus în glucoză, dizaharidele (descompusă în glucoză şi fructoză, lactoza-descompusă în glucoză şi galactoză şi maltoza-descompusă în glucoză). Proteinele sunt digerate ca aminoacizi şi mici lanțuri de peptide de 2 ori 3 aminoacizi. Grăsimile sunt constituite din trigliceride şi sunt digerate ca monogliceride şi acizi graşi.

Absorbţia reprezintă trecerea nutrienţilor, sărurilor şi a apei din intestin în sânge ori limfă prin intermediul epiteliului sistemului gastro-intestinal.”

AUTOR: prof. dr. Mirela Wagner, specializare oncologie, dermatologie, neurologie