Sistemul circulator: cum funcționează transportul nutrienților și oxigenului?

No Comments

Educație Pachete de produse Produse naturale Sanatate Sistem cardiovascular Sistem respirator Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

Sistemul circulator: cum funcționează transportul nutrienților și oxigenului? Sistemul circulator este responsabil pentru transportul nutrienților, oxigenului și altor elemente vitale către fiecare celulă a corpului. De asemenea, are un rol esențial în eliminarea deșeurilor metabolice, asigurând un mediu intern sănătos pentru funcționarea corectă a organismului. În acest articol, vom explora structura sistemului circulator. Vom înțelege cum alimentează fiecare colț al corpului. Este esențial să ofere tot ceea ce este necesar pentru o viață sănătoasă și activă.

1. Componentele de bază ale sistemului circulator

Sistemul circulator uman include inima, vasele de sânge și sângele în sine, fiecare dintre acestea având un rol bine definit:

  • Inima: Este motorul sistemului circulator, pompând sângele în întregul corp. Este formată din patru camere: două atrii și două ventricule. Acestea asigură circulația sângelui prin două circuite separate: cel pulmonar și cel sistemic.
  • Vasele de sânge: Arterele, venele și capilarele formează rețeaua care transportă sângele în tot corpul. Arterele duc sângele oxigenat de la inimă către țesuturi. Venele transportă sângele înapoi la inimă pentru a fi reoxigenat.
  • Sângele: Este compus din celule roșii, care transportă oxigen. Are celule albe, care luptă împotriva infecțiilor. Include trombocite, implicate în coagularea sângelui. Mai conține plasmă, lichidul în care sunt transportate aceste elemente.
Sănătatea perfectă a inimii
Sănătatea perfectă a vaselor de sânge
Sănătatea perfectă a ficatului
MAGAZIN
MAGAZIN
MAGAZIN

2. Circuitul pulmonar: schimbul de oxigen și dioxid de carbon

Sistemul circulator are două circuite principale. Primul, circuitul pulmonar, transportă sângele de la inimă la plămâni și înapoi. Acest circuit are ca scop oxigenarea sângelui și eliminarea dioxidului de carbon:

  • Sângele care vine de la țesuturi, sărac în oxigen și bogat în dioxid de carbon, ajunge în inima dreaptă.
  • De aici, sângele este pompat în plămâni, unde are loc schimbul de gaze. Dioxidul de carbon este eliminat, iar oxigenul este preluat în celulele roșii.
  • Sângele oxigenat revine în inima stângă, pregătit pentru a fi distribuit în corp.

3. Circuitul sistemic: livrarea nutrienților și oxigenului către țesuturi

Al doilea circuit este circuitul sistemic, care duce sângele oxigenat către toate celulele corpului și colectează produsele metabolice pentru a fi eliminate:

  • Inima pompează sângele oxigenat din camera sa stângă prin aortă, cea mai mare arteră din corp.
  • Arterele și capilarele mai mici transportă oxigenul și nutrienții la nivelul fiecărui țesut și organ.
  • Celulele folosesc oxigenul pentru procesele metabolice. Ele eliberează dioxid de carbon și alte substanțe reziduale. Venele preiau aceste substanțe și le aduc înapoi la inimă.
Vitalitate cu Aloe Peaches
Vitalitate cu Aloe Berry Nectar
Vitalitate cu Aloe Vera Gel
Echilibru în 4 zile
Detoxifiere în 9 zile
MAGAZIN

4. Transportul nutrienților: rolul sistemului circulator în hrănirea celulelor

Sistemul circulator nu transportă doar oxigenul, ci și nutrienții pe care îi asimilăm din alimente. După digestie, substanțele nutritive sunt absorbite în sânge la nivelul intestinului subțire:

  • Nutrienții, precum glucoza, aminoacizii, vitaminele și mineralele, ajung în sânge și sunt distribuiți în organism.
  • La nivel celular, acești nutrienți sunt folosiți pentru producerea de energie, dezvoltarea țesuturilor și repararea celulară.
  • Astfel, sistemul circulator asigură energia și materiile prime necesare pentru funcționarea zilnică a fiecărei celule din corp.

5. Eliminarea deșeurilor metabolice: cum ajută sistemul circulator la menținerea sănătății

Pe lângă transportul oxigenului și nutrienților, sistemul circulator este implicat și în eliminarea produselor reziduale:

  • Produsele de metabolism includ dioxidul de carbon, ureea și alte toxine. Acestea sunt transportate în sânge. Ele ajung la organele de eliminare, precum plămânii și rinichii.
  • Plămânii elimină dioxidul de carbon, iar rinichii filtrează sângele pentru a elimina deșeurile prin urină.
  • Acest proces asigură un echilibru metabolic și ajută la prevenirea acumulării de toxine care ar putea dăuna organismului.

6. Importanța menținerii sănătății sistemului circulator

Menținerea sănătății sistemului circulator este esențială pentru o viață activă și echilibrată. Dieta, activitatea fizică regulată și evitarea factorilor nocivi precum fumatul contribuie la sănătatea cardiovasculară. Stresul și stilul de viață nesănătos pot afecta circulația și pot crește riscul de boli cardiovasculare.

Concluzie

Sistemul circulator este unul dintre cele mai complexe sisteme ale corpului. Este și unul dintre cele mai vitale. Menține în viață fiecare celulă prin transportul de oxigen și nutrienți. De asemenea, elimină deșeurile. Fără acest sistem, corpul nostru nu ar putea funcționa eficient și ar fi vulnerabil în fața bolilor. Înțelegerea și îngrijirea sistemului circulator contribuie la sănătatea generală și la bunăstarea zilnică.

Să trecem la acțiune!

Pentru o circulație optimă, adoptă un stil de viață activ și o dietă echilibrată! Hidratează-te, mișcă-te zilnic și evită factorii de risc care pot afecta sănătatea sistemului tău circulator. Începe chiar de azi să faci mici schimbări care vor contribui la sănătatea ta pe termen lung.

MAGAZIN FOREVER

Dacă ți-a plăcut articolul, oferă-l și altora apoi lasă un comentariu!

Inima și exercițiile fizice: cum influențează sportul sănătatea cardiovasculară

1 Comment

Educație Energie, tonus și performanță Sanatate Sistem cardiovascular Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

Introducere

Inima și exercițiile fizice: cum influențează sportul sănătatea cardiovasculară. Inima este motorul care pompează sângele și asigură oxigenul necesar fiecărei celule din corpul nostru. Fără o inimă sănătoasă, întreaga noastră sănătate este în pericol. Exercițiile fizice sunt unul dintre cei mai importanți factori care contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare. Activitatea fizică regulată întărește mușchiul inimii. De asemenea, contribuie la reglarea tensiunii arteriale și a colesterolului. Reduce riscul de boli cardiovasculare. În acest articol, vom explora modul în care exercițiile fizice influențează inima. Vom discuta de ce este vital să incluzi mișcarea în rutina ta zilnică.

Cuprins

1. Cum funcționează inima în timpul exercițiilor fizice

Atunci când faci exerciții fizice, inima începe să bată mai repede. Aceasta pompează mai mult sânge bogat în oxigen către mușchi. Această creștere a ritmului cardiac este esențială pentru a furniza energie suplimentară organismului. Pe măsură ce faci mai mult efort, corpul tău cere mai mult oxigen. Inima lucrează din greu pentru a satisface aceste cerințe.

În timp, prin activități regulate, inima ta devine mai eficientă. Ea dezvoltă o capacitate mai mare de a pompa sânge cu mai puține bătăi pe minut în stare de repaus. Acest lucru arată că inima ta nu va trebui să lucreze la fel de intens pentru a menține funcțiile vitale. Când nu ești activ, se reduce astfel stresul asupra acestui organ vital.

2. Beneficiile exercițiilor fizice pentru sănătatea cardiovasculară

Exercițiile fizice aduc o multitudine de beneficii pentru sănătatea cardiovasculară, printre care:

  • Îmbunătățirea circulației: Activitatea fizică regulată îmbunătățește fluxul sangvin. De asemenea, aceasta mărește capacitatea vaselor de sânge de a transporta oxigen și nutrienți către celulele din corp.
  • Scăderea tensiunii arteriale: Exercițiile aerobice regulate ajută la reducerea tensiunii arteriale. Astfel, ele previn riscul de hipertensiune. Hipertensiunea este un factor major în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
  • Reglarea nivelului de colesterol: Exercițiile fizice cresc nivelul colesterolului „bun” (HDL). Ele reduc nivelul colesterolului „rău” (LDL). Aceasta previne formarea plăcilor de aterom în artere.
  • Controlul greutății: Sportul ajută la arderea caloriilor. El sprijină menținerea unei greutăți sănătoase. Prin reducerea riscului de obezitate, se diminuează riscul pentru bolile de inimă.
  • Întărirea inimii: Mușchiul cardiac se întărește prin exerciții, la fel ca orice alt mușchi din corp. O inimă mai puternică pompează mai mult sânge cu mai puțin efort. Astfel, riscul de insuficiență cardiacă este redus.
Contine 5 grame de L-arginina per portie
Magazin
Furnizeaza coenzima Q10, necesara desfasurarii functiilor de baza la nivel celular
Magazin

3. Tipuri de exerciții benefice pentru inimă

Nu toate exercițiile fizice au același impact asupra sănătății cardiovasculare. Există trei tipuri principale de activități care sunt deosebit de benefice pentru inimă:

  1. Exercițiile aerobice: Acestea includ activități precum alergatul, înotul, mersul pe bicicletă sau dansul. Acestea cresc ritmul cardiac și îmbunătățesc funcția pulmonară și cardiovasculară.
  2. Antrenamentele de forță: Pe lângă exercițiile aerobice, antrenamentele de forță includ activități variate. Acestea pot fi ridicarea de greutăți sau exercițiile cu greutatea propriului corp. Aceste activități ajută la întărirea mușchilor. De asemenea, contribuie la menținerea unei mase musculare sănătoase. Mușchii puternici contribuie la un metabolism mai eficient și la un control mai bun al greutății corporale.
  3. Exercițiile de flexibilitate: Deși nu influențează direct sănătatea cardiovasculară, exercițiile de flexibilitate și echilibru contribuie la menținerea mobilității. Activități precum yoga sau pilates ajută la reducerea stresului. Stresul este un factor care influențează sănătatea inimii.

4. Cât de mult exercițiu este necesar pentru o inimă sănătoasă?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână pentru adulți. Alternativ, 75 de minute de exercițiu intens sunt suficiente. Aceste activități pot fi împărțite în sesiuni de 30 de minute. Se pot face de cinci ori pe săptămână. Activitățile pot include mers rapid, alergat, înot sau orice alt sport care crește ritmul cardiac.

Pentru rezultate optime, este important să combini exercițiile aerobice cu antrenamentele de forță și exercițiile de flexibilitate. O rutină diversificată de exerciții fizice va menține inima sănătoasă și va contribui la bunăstarea generală a organismului.

Acizii grasi Omega-3 sustin buna functionare a sistemului circulator.
Magazin

Concluzie

Exercițiile fizice nu sunt doar benefice pentru pierderea în greutate. Ele sunt de asemenea benefice pentru un corp tonifiat. Mai mult, ele joacă un rol esențial în menținerea sănătății inimii. Un stil de viață activ contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare, la reducerea riscului de infarct și la prelungirea vieții. În plus, exercițiile fizice îmbunătățesc starea de spirit. Ele contribuie la reducerea stresului. Acest lucru face ca beneficiile să fie resimțite atât la nivel fizic, cât și mental.

Să trecem la acțiune!

Începe astăzi să îți protejezi inima! Adaugă exercițiile fizice în rutina ta zilnică și acordă prioritate sănătății tale cardiovasculare. Poți alege o plimbare rapidă, o alergare sau o sesiune de înot. Fiecare pas este important pentru sănătatea ta pe termen lung. Nu uita, o inimă sănătoasă este cheia pentru o viață lungă și activă!

Arăți mai bine! Te simți mai bine! Cu Forever!
Magazin

Dacă ți-a plăcut articolul, oferă-l și altora apoi lasă un comentariu!

Ateroscleroza – „ucigașul silențios”

1 Comment

Antiage Detoxifiere Energie, tonus și performanță Pachete de produse Produse naturale Reglarea greutății Sanatate Sistem cardiovascular Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

medical stethoscope with red paper heart on white surface

Ce este?

Ateroscleroza – principala cauza de mortalitate si morbiditate din tarile dezvoltate, consta, in esenta, in reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide in peretii vaselor formand placile de aterom, care micsoreaza aportul de sange la tesuturi, generand suferinte de tip ischemic.

Arăți mai bine! Te simți mai bine! Forever!

Ateroscleroza – factori de risc

Studiile epidemiologice au evidentiat numerosi factori care contribuie la aparitia si progresia aterosclerozei. Inaintarea in varsta, sexul si predispozitia genetica sunt factori neinfluentabili. Desi sexul masculin este un factor de risc important, ateroscleroza este o problema majora si pentru femei, riscul crescand in cazul utilizarii contraceptivelor orale si dupa menopauza, de regula, simptomele apar cam cu 10 ani mai tarziu ca la barbati.

Hipertensiunea arteriala (valori peste 135 mm Hg pentru sistolica si peste 90 mm Hg pentru diastolica – persistent) este un factor de risc major pentru bolile cardio-vasculare, iar tratamentul eficient al acesteia duce la scaderea riscului.

Nivelul crescut al colesterolului seric este principalul factor de risc al aparitiei aterosclerozei, in special fractiunea LDL.

Alti factori de risc in cazul aterosclerozei :

  • fumatul,
  • toleranta alterata la glucoza,
  • obezitatea
  • sedentarismul.

Combaterea sau corectarea lor prin mijloace specifice scad riscul dezvoltarii sau progresiei aterosclerozei.

Pentru o bună circulație a sângelui!

Factori de risc nemodificabili :

  • Varsta inaintata
  • Sexul masculin
  • Anamneza familiala

Factori de risc modificabili, independenti :

  • Hipertensiunea arteriala
  • Hipercolesterolemia
  • Fumatul
  • Toleranta alterata la glucoza
  • Obezitatea
  • Sedentarismul

Ateroscleroza – patogenie

Initial, exista un influx de lipoproteine cu densitate joasa (LDL) si monocite sangvine in portiunea subintimala a peretelui vascular, probabil intr-o zona de leziune aendoteliului vascular. O parte din LDL sunt fagocitate de catre macrofage, contribuind la formarea celulelor spumoase. In consecinta, apare un nucleu central necrotic de lipide extracelulare, acoperit de un strat fibros. Procesul implica migrarea tesutului muscular neted, proliferarea si sinteza de colagen cu constituirea placii de aterom ce ingusteaza lumenul arterial. In general, o reducere a diametrului luminal cu peste 70 % este necesara pentru a limita semnificativ fluxul sanguin, generand simptomele specifice ischemiei cronice.

Stratul fibros ce acopera placa aterosclerotica se poate rupe sau fisura, permitand contactul sangelui circulant cu lipidele trombogenice din placa; in interiorul placilor si/sau in peretele vascular pot apare hemoragii cu activare plachetara, aparitia fibrinei si formarea consecutiva a trombului (chiagului de sange) care limiteaza suplimentar fluxul de sange pana la ocluzie completa a vasului, generand accidentele vasculare – sindroamele coronariene acute (infarctul miocardic), accidentele vasculare cerebrale, sindroame de ischemie acuta a membrelor.

Ateroscleroza – sindroame clinice

Ateroscleroza determina manifestari clinice distincte, in functie de localizarea si extinderea placilor de aterom la nivelul patului vascular, astfel :

  • ateroscleroza arterelor coronare determina angina pectorala si infarctul miocardic
  • ateroscleroza arterelor ce iriga creierul determina atacuri ischemice tranzitorii si stroke
  • ateroscleroza arterelor periferice genereaza claudicatie intermitenta si gangrena membrelor (arterita)
  • ateroscleroza arterelor mezenterice determina ischemie mezenterica si infarct intestinal
  • ateroscleroza aortei, cu aparitia de dilatatii anevrismale ce predispun la disectie sau ruptura de aorta

Asadar, ateroscleroza este o boala hetrogena si complexa, cu localizari diverse care se dezvolta in timp, de-a lungul anilor, uzual deceniilor. Aparitia si dezvoltarea placilor de aterom este un proces discontinuu, in stransa legatura cu factorii de risc amintiti; initial este un proces silentios, asimptomatic, pe masura progresiei ingustari fluxului sanguin devine manifest clinic.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie