Boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian se produce prin trecerea continutului acid al stomacului in esofag. Acest lucru irită in timp mucoasa sensibilă a acestuia. Afectiunea este cauzata de inchiderea deficitara a sfincterului esofagian inferior. În mod normal acesta este deschis doar pentru un scurt interval, in timpul inghitirii, pentru a permite trecerea alimentelor in stomac. Daca se mentine deschis mai multa vreme, devine posibila trecerea continutului gastric din stomac in esofag. Astfel se manifesta senzatie de arsura dureroasa retrosternala (pe mijlocul pieptului), aparuta la scurt timp dupa masa, gust acru in gura, salivatie excesiva, dificultati de inghitire etc.
Ce este de făcut?
In primul rand, trebuie luate cateva simple masuri. Ele constau in mentinerea unei greutati normale, evitarea hainelor stramte in jurul taliei, renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool. Mesele trebuie sa fie mai mici, consumate incet, in liniste si 3 ore dupa masa nu trebuie sa se stea culcat, intins.
Ce alimente să evităm?
Sunt mai multe alimente care trebuie evitate. Printre acestea prajelile si grasimile, sucul de rosii, citricele si sucul de citrice, ceapa, usturoiul, menta, ciocolata, bauturile cu cofeina. Dar fiecare bolnav va trebui sa depisteze in timp alimentele care ii fac rau si sa le evite. Un efect benefic il are ridicarea capului patului cu 15-20 de cm. Se obține fie punand ceva sub picioarele patului, fie sub saltea. Simpla ridicare pe perne nu are efectul scontat. De fapt se urmareste ridicarea capului si a toracelui, nu doar a capului, pentru prevenirea arsurilor dureroase.
Despre medicamente
Primele medicamente la care se recurge sunt antiacidele. Acestea neutralizeaza aciditatea gastrica, dar nu scad secretia acida si nu vindeca mucoasa esofagiana. Au un efect rapid , dar de scurta durata (cam o ora), limitat la perioada cat raman in stomac. Se prezinta sub diferse forme (tablete, pulberi, suspensii apoase) si se administreaza la o ora dupa masa. Ele se pot folosi singure sau ulterior asociate cu medicamentele care scad secretia acida. Exista si medicamente care combina un antiacid cu o substanta. Aceasta, ajunsa in stomac, formeaza o pelicula, o bariera care acopera continutul stomacului. Ea impiedica trecerea sa in esofag, dar acestea nu sunt folosite in stadiile initiale de boala.
Să nu uităm de reacțiile adverse…
Daca efectul antiacidelor nu este suficient, se apeleaza la medicamentele care reduc secretia acida. Aceștia sunt blocantele receptorilor H2 si inhibitorii de pompa protonica. In formele usoare se folosesc medicamente din grupa blocantelor receptorilor H2. Cele mai folosite dintre acestea sunt: cimetidina, ranitidina, famotidina si nizatidina. Ele se administreaza cu o jumatate de ora inainte de masa si seara la culcare. Pot determina reactii adverse ca dureri de cap, ameteala, constipatie, diaree, greata, varsaturi. Se administreaza cu prudenta in bolile hepatice si renale cronice. Inhibitorii de pompa protonica au un efect mai puternic. Ei pot reduce cu 90% secretia gastrica acida, permitand vindecarea mucoasei esofagiene iritate. Cele mai folosite medicamente sunt omeprazolul , lansoprazolul, esomeprazolul, pantoprazolul, rabeprazolul. Ele se administreaza cu o ora inainte de masa. Sunt in general bine tolerate, avand putine reactii adverse. Apar reacții ca: dureri de cap, diaree, constipatie, balonare, dureri abdominale, dar pot creste riscul de osteoporoza.
Dacă boala nu răspunde la tratament
In cazurile care nu raspund la tratament se pot folosi medicamente prokinetice, de tipul metoclopramid. Acesta ajuta inchiderea sfincterului esofagian inferior si golirea mai rapida a stomacului. Se administreaza cu o jumatate de ora inainte de masa si seara la culcare. Însă pe durata limitata, de maxim trei luni. Asta din cauza efectelor adverse (ameteala, somnolenta, oboseala, miscari necontrolate are membrelor, fetei, limbii).
AUTOR: prof.dr. Mirela Wagner, specializare oncologie, neurologie, dermatologie
