Orice persoană care se expune canalelor informaţionale deţinute de Mafia Internaţională este păcălită prin diferite tehnici de înşelare perfecţionate în mii de ani şi aplicate asupra popoarelor prin tehnologia modernă apărută în ultimii 150 de ani. În special cei care se expun programelor radio, TV şi filmelor (cele mai eficiente canale de intoxicare în sfera conştiinţei ale mafiei) sunt cei mai păcăliţi oameni de pe planetă, convingerile şi credinţele acestora nefiind ale lor, ci acelea care le-au fost implantate prin aceste programe. Ei trăiesc cu credinţa că înţeleg ce se petrece în jurul lor, dar de fapt nu înţeleg mai nimic din realitatea înconjurătoare. Sunt atât de păcăliţi încât acţionează contra propriei persoane şi contra semenilor lor, conform convingerilor care le-au fost plantate de mafia internaţională, în timp ce ei cred cu tărie că acţionează corect şi patriotic.

Omul de bună credinţă, şi în special omul îndepărtat de Dumnezeu, este prea slab ca să facă faţă acestei avalanşe de înşelare şi viclenie. Iată o listă cu câteva dintre tehnicile de înşelare ce sunt aplicate inclusiv la radio, TV şi în filme şi în general, în orice program de păcălire folosit de elitele satanice care conduc din umbră: George K. Simon, autorul cărţii In Sheep’s Clothing: Understanding and Tratating with Manipulative People (În blană de oaie: Înţelegând şi tratând cu oameni manipulatori), a identificat următoarele tehnici manipulative:

• Minciuna. Pe moment este greu de spus dacă cineva minte, deși deseori adevărul iese la iveală după un timp, când deja e prea târziu. Un mod de a reduce șansele de a fi mințit este de a înțelege că persoanele manipulatoare sunt experte în arta minciunii și a trișatului, făcând frecvent aceasta, deseori cu subtilitate.

• Minciună prin omisiune. Aceasta este o formă subtilă de minciună, comisă prin omiterea unei părți semnificative din adevăr. Această tehnică se mai utilizează în propagandă.

• Negarea. Manipulatorul refuză să admită că el sau ea a făcut ceva rău.

• Raționalizarea. O scuză prezentată de manipulator pentru comportamentul neadecvat. Raționalizarea este strâns legată de spin.

• Minimizarea. Un tip de negare cuplată cu raționalizare. Manipulatorul spune că modul în care se comportă nu este atât de dăunător sau iresponsabil precum sugerează altcineva, de exemplu, spunând că o insultă a fost doar o glumă.

• Atenția sau neatenția selectivă. Manipulatorul refuză să acorde atenție oricărui aspect care l-ar abate de la agenda sa, făcând afirmaţii de genul „Nu vreau să aud”.

• Diversiunea. Manipulatorul nu acordă un răspuns direct unei întrebări directe, ci face o diversiune, direcționând conversația către un alt subiect.

• Evaziunea. Similară cu diversiunea, dar aici se oferă răspunsuri vagi, irelevante, divagații sau expresii ambigui.

• Intimidarea mascată. Manipulatorul își pune victima în defensivă folosind amenințări voalate (subtile, indirecte sau subînțelese).

• Culpabilizarea. Un tip aparte de tactică de intimidare. Un manipulator se adresează conștiinței victimei și sugerează că acesteia nu îi pasă îndeajuns, că este prea egoistă sau că o duce prea ușor. De obicei, asta face ca victima să se simtă prost, punând-o într-o poziție inferioară, provocându-i anxietate și îndoială de sine.

• Rușinarea. Manipulatorul folosește sarcasmul și ocara pentru a amplifica frica și îndoiala de sine în victimă. Manipulatorii folosesc această tactică pentru a-i face pe ceilalți să se simtă nevrednici și prin urmare, să li se supună. Tacticile de rușinare pot fi foarte subtile, de exemplu, o privire aprigă, un ton al vocii neplăcut, comentarii retorice său sarcasm subtil. Manipulatorii te pot face să te simți rușinat pentru simplul fapt că ai îndrăznit să li te opui. Este o modalitate efectivă de a crea un sentiment de inadecvare în victimă.

• Jucarea rolului de victimă („sărmanul/a de mine”). Manipulatorul se portretizează ca fiind o victimă a circumstanțelor sau a comportamentului altcuiva pentru a provoca milă, simpatie sau compasiune. Oamenii care se ghidează în funcție de conștiință și cărora le pasă nu suportă să vadă pe nimeni suferind și manipulatorului îi este ușor să se folosească de simpatie pentru a obține cooperare.
• Învinovățirea victimei. Aceasta este o tactică eficientă de a pune victima în defensivă, mascând totodată intenția agresivă a manipulatorului.
• Jucarea rolului de servitor. Agenda personală este mascată de pretextul servirii unei cauze nobile, de exemplu, spunând că se comportă într-un anumit fel din „supunere” sau pentru că se află „în slujba lui Dumnezeu” sau a unei figuri autoritare similare.

• Seducția. Manipulatorii folosesc șarmul superficial, lauda, măgulirea sau sprijinul fățiș al altora pentru a le câștiga încrederea și loialitatea.
• Proiectarea vinii (datul vinii pe alții). Manipulatorul găsește un țap ispășitor, deseori în moduri subtile, greu de detectat.
• Simularea inocenței. Manipulatorul încearcă să sugereze că răul făcut nu a fost intenționat sau că nu a făcut faptul de care este acuzat. Manipulatorul se poate preface surprins sau indignat. Această tactică face ca victima să se îndoiască de propria judecată sau chiar de sănătatea ei psiho-mentală.

• Simularea confuziei. Manipulatorul face pe neștiutorul, pretinzând că nu știe despre ce vorbești sau că e confuz cu privire la o problemă importantă care i-a fost adusă la cunoștință.

• Afișarea furiei. Manipulatorul exprimă furie pentru a afișa suficientă intensitate emoțională și mânie, pentru a șoca victima și a o face să se supună. De fapt, manipulatorul nu este nervos, ci se preface. El vrea ceva și „se enervează” dacă nu obține acel ceva.

Harriet B. Braiker, autoare a cărţii Who Is Pulling Your Strings ? How to Break The Cycle of Manipulation and Regain Control of Your Life (Cine îţi trage sforile? Cum să rupi ciclul manipulării şi să redobândeşti controlul asupra propriei tale vieţi) a identificat următoarele moduri de bază prin care manipulatorii își controlează victimele:

• Recompensa pozitivă – include lauda, șarmul superficial, simpatia superficială (lacrimi de crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atenție, expresii faciale cum ar fi râsul său zâmbetul forțat; recunoaștere publică.
• Recompensa negativă – include sâcâirea, urlatul, tratamentul silențios, intimidare, amenințări, înjurături, șantaj emoțional, învinovățire, îmbufnare, plânsete și făcutul pe victima.

• Recompensa intermitentă sau parțială – Recompensa negativă parțială sau intermitentă poate crea un climat în care persistă frica și nesiguranța. Recompensa pozitivă parțială sau intermitentă poate încuraja victima să persiste – de exemplu la majoritatea jocurilor de noroc, jucătorul câștigă bani din când în când, dar poate pierde în total.
• Pedeapsa/Învățarea în urma unei traume – folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili dominanța sau superioritatea; chiar și un singur incident care implică un asemenea comportament poate condiționa sau învăța victimele să nu-l supere / confrunte / contrazică pe manipulator.

• Vulnerabilităţile exploatate de manipulatori . După Simon, manipulatorii exploatează următoarele vulnerabilități pe care le pot avea victimele:- naivitatea – victimei îi este greu să accepte ideea că unii oameni sunt șireți, necinstiți și nemiloși sau e în negare când e victimizată;- conștiinciozitate exagerată – victima este înclinată să acorde manipulatorului beneficiul îndoielii și să privească situaţia din perspectiva acestuia, în care dă vina pe victimă;
• – încredere în sine scăzută – victima se îndoiește de sine, lipsindu-i încrederea și hotărârea, existând o probabilitate mare de a intra în defensivă foarte repede;
• – intelectualizare – victima încearcă din greu să înțeleagă manipulatorul și crede că acesta are un motiv întemeiat pentru care se comportă așa;

– dependență emoțională – victima are o personalitate dependentă sau docilă. Cu cât victima este mai dependentă emoțional, cu atât este mai vulnerabilă în fața manipulării sau exploatării.

După Martin Kantor, autor al cărţii The Psychopathology of Everyday Life (Psihopatologia vieţii de zi cu zi), oamenii care prezintă următoarele caracteristici sunt cei mai vulnerabili în fața manipulatorilor:

• – încredere exagerată – oamenii onești presupun adesea că și ceilalți sunt onești. Se bazează pe oameni pe care abia îi cunosc, fără să le verifice competența etc. Aceștia se îndoiesc rareori de așa-zișii experți;

• – altruism exagerat – opusul manipulatorului, prea onești, prea corecți, prea empatici;

• – impresionabilitate – sunt seduși repede de cei cu șarm superficial. De exemplu, votează pentru politicianul mincinos care pupă copiii;

• – naivitate – nu pot crede că în lume există oameni necinstiți pentru că dacă ar fi, nu ar fi lăsați să acționeze;

• – masochism – le lipsește respectul de sine și îi lasă inconștient pe manipulatori să profite de ei, crezând că o merită din cauza unui sentiment de vinovăție;

• – lăcomie – cei lacomi și neonești pot cădea pradă unui manipulator care îi convinge ușor să facă ceva imoral.

• – imaturitate – au o judecată defectuoasă, cred afirmațiile exagerate ale reclamelor;

• – materialism exagerat – o pradă ușoară pentru cămătari sau cei care se ocupă cu scheme de îmbogățire rapidă;
• – dependență psihologică – cei dependenți simt nevoia să fie iubiți și prin urmare sunt predispuși să accepte ceva ce ar fi fost necesar să refuze;
• – singurătate – oamenii singuri pot accepta orice formă de contact cu oamenii. Un străin manipulator poate oferi companie umană, dar cu un anumit preț;
• – narcisism – narcisiștii sunt înclinați să cadă pradă laudelor nemeritate;
• – impulsivitate – aceștia iau decizii în grabă, de exemplu ce să cumpere sau cu cine să se căsătorească, fără a-i consulta pe ceilalți;
• – frugalitate exagerată – nu pot refuza o afacere chiar dacă cunosc motivul pentru care ies atât de ieftin;
• – bătrânețea – cei în vârstă pot deveni istoviți și mai puțin capabili de a se ocupa de mai multe elemente odată. Când primesc o ofertă, e mai puțin probabil să se gândească că ar putea fi o înșelătorie. Sunt predispuși să ofere bani unei persoane care are o poveste tristă. Vezi abuzarea de bătrâni.

Sursa articolului: www.yogaesoteric.net