Rolul ficatului: fabrica de detoxifiere a corpului tău. Ficatul este unul dintre cele mai impresionante organe ale corpului nostru, responsabil pentru peste 500 de funcții esențiale. Deseori numit „laboratorul organismului”, ficatul filtrează toxinele din sânge, procesează nutrienții și are un rol central în menținerea sănătății generale. În acest articol, vom explora importanța ficatului. Vom vedea cum funcționează pentru a ne proteja corpul și ce putem face pentru a-i susține activitatea.
1. Structura și localizarea ficatului
Ficatul este un organ mare, situat în partea dreaptă a abdomenului, imediat sub diafragmă. Este compus din doi lobi principali. Fiecare lob are funcții specifice. Este împărțit în mii de lobuli, care sunt unitățile de bază ale acestui organ complex. Acești lobuli conțin celule hepatice ce realizează o multitudine de reacții biochimice necesare organismului.
2. Detoxifierea: cum elimină ficatul toxinele din corp
Una dintre cele mai importante funcții ale ficatului este detoxifierea. Ficatul filtrează sângele provenit din tractul digestiv. Elimină toxinele și produșii reziduali care rezultă din procesele metabolice. Aceștia ar putea dăuna corpului. Procesul de detoxifiere se desfășoară în două etape majore:
Faza I: Ficatul folosește enzime pentru a modifica chimic toxinele, transformându-le în compuși mai puțin nocivi.
Faza II: În această fază, compușii se leagă de alte substanțe. Acest proces îi face solubili în apă. Astfel, se facilitează eliminarea lor prin urină sau bilă.
Prin acest proces, ficatul reduce impactul toxinelor din alimentație, medicamente și poluanți, protejându-ne de efectele acestora pe termen lung.
Ficatul este implicat activ în procesarea și stocarea nutrienților pe care îi consumăm. După ce mâncăm, alimentele sunt descompuse în componente de bază – glucide, lipide și proteine – iar ficatul joacă un rol central în:
Metabolizarea glucidelor: Ficatul transformă glucidele în glucoză. Aceasta este principalul combustibil al organismului. Ficatul le stochează sub formă de glicogen. Eliberează glucidele când nivelul de zahăr din sânge scade.
Metabolizarea proteinelor: Ficatul descompune aminoacizii și ajută la sinteza proteinelor necesare pentru diferite funcții, inclusiv coagularea sângelui.
Metabolizarea lipidelor: Ficatul procesează grăsimile. Acest lucru ajută la transformarea lor în energie. Ficatul stochează lipidele pe care corpul le folosește atunci când are nevoie.
4. Producția de bilă și digestia grăsimilor
Ficatul produce bilă, un lichid esențial pentru digestia grăsimilor. Bila este stocată în vezica biliară. Ea este eliberată în intestinul subțire în timpul digestiei. Aceasta facilitează descompunerea grăsimilor și absorbția acestora în sânge. În lipsa unui ficat funcțional, digestia grăsimilor și asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) ar fi imposibilă.
Ficatul are un rol important în stocarea vitaminelor și mineralelor esențiale pentru funcționarea optimă a organismului. Printre acestea se numără:
Vitaminele liposolubile: A, D, E și K.
Vitaminele din complexul B, inclusiv B12.
Minerale precum fierul și cuprul.
Aceste depozite de substanțe nutritive permit corpului să aibă acces la resursele necesare. Chiar și în momentele când aportul lor prin alimentație este scăzut, corpul poate folosi aceste resurse.
6. Reglarea hormonilor și susținerea sistemului imunitar
Ficatul reglează hormonii, inclusiv estrogenul și cortizolul, și ajută la menținerea unui echilibru hormonal sănătos. Mai mult, ficatul produce proteine care sprijină răspunsul imunitar. Aceste proteine ajută organismul să se protejeze împotriva infecțiilor.
7. Sănătatea ficatului: factori de risc și prevenție
Ficatul este un organ rezistent, dar poate fi afectat de stilul de viață și alimentație. Consumul excesiv de alcool, alimentația nesănătoasă, stresul cronic și lipsa activității fizice pot duce la acumularea de grăsime în ficat. Aceasta se numește steatoză hepatică. Ele pot provoca inflamație sau afecțiuni grave, cum ar fi hepatita și ciroza.
Concluzie
Ficatul este un adevărat erou în tăcere, lucrând neîncetat pentru a menține corpul curat și sănătos. Acesta reglează procesele de detoxifiere, metabolism și susține sistemul imunitar, fiind esențial pentru buna funcționare a organismului. Înțelegerea importanței ficatului și a funcțiilor sale ne poate ajuta. Astfel, putem face alegeri mai sănătoase pentru a-l proteja pe termen lung.
Pentru a avea grijă de ficatul tău, consumă alimente bogate în nutrienți. Redu consumul de alcool. Practică activitate fizică regulată! Fiecare alegere sănătoasă pe care o faci contribuie la protejarea ficatului și, implicit, la bunăstarea ta.
Cancerul colorectal recurent si metastatic. Cancerul metastatic colorectal este o tumora secundara. Uneori, sunt tumori secundare. Aceasta rezultă prin diseminarea celulelor maligne prin intermediul sangelui si limfei la nivelul altor organe si tesuturi. Metastazarea începe cu invazia ganglionilor limfatici. Ulterior, sunt invadate și alte organe, precum ficatul, plămânii sau ovarele. In unele cazuri, neoplasmul colorectal poate fi vindecat chiar daca a metastazat in alte regiuni a corpului. In cazul in care nu poate fi tratat, exista totusi diferite metode. Aceste metode pot atenua simptomele. În plus, ele pot prelungi viata (metode paliative).
Cancerul recurent colorectal
Cancerul recurent colorectal este definit ca o tumora care reapare dupa tratament. Aceasta reapare la cateva luni sau ani de la terminarea acestuia. Uneori reapare in aceelasi loc, alteori apare in alte regiuni ale organismului (cel mai frecvent la nivelul ficatului). Nu se cunoaste cauza exacta a recidivei cancerului colorectal.
Simptome
O parte dintre pacientii cu neoplasm colorectal nu au simptome clinice, insa majorietatea pacientilor dezvolta la un moment dat simptome, precum:
– modificari ale tranzitului intestinal, precum diareea sau constipatia cronica sau prezenta unor scaune subtiri, sub forma de „creion”
– scaun cu sange sau scaun negru (melena)
– scaderea apetitului alimentar
– durere abdominala, predominant periombilicala
– scadere inexplicabila in greutate
– fatigabilitate (oboseala cronica).
Simptomele cancerului colorectal
Simptomele cancerului colorectal recidivant pot diferi in functie de localizarea acestora (a organelor sau tesuturilor invadate):
– localizarea hepatica poate cauza durere in hipocondrul drept (regiunea superioara dreapta a abdomenului), balonare, scaderea apetitului alimentar (anorexie), senzatie de prea plin
– localizarea pulmonara a tumorii recidivante poate cauza tuse, sputa sanguinolenta (hemoptizie), respiratie ingreunata (dispnee)
– localizarea ganglionara si anume infiltrarea tumorala a ganglionilor limfatici abdominali, poate cauza balonare, cresterea in volum a abdomenului, scaderea apetitului alimentar, senzatie de prea plin
– localizarea osoasa a tumorii poate cauza durere, in special la nivelul spatelui, soldurilor si pelvisului (regiunea abdominala inferioara).
Dupa cum am amintit mai sus, cancerul este definit ca o conglomerare de celule anormale (maligne). Aceste mase celulare, cresc si formeaza tumori. In cancerul colorectal, procesul neoplazic incepe de obicei de la nivelul unui polip intestinal (tumora benigna). Excizia precoce a acestuia scade riscul de aparitie a tumorii. Exista persoane care au un numar mare de polipi intestinali (polipoza intestinala). Daca aceasta nu este tratata, este foarte posibil ca o parte dintre acesti polipi sa se transforme in cancer colorectal.
In cazul in care tumora nu este diagnosticata, aceasta va continua sa se dezvolte. Aceasta va invada (distruge) tesuturile si organele invecinate. Apoi, va disemina in alte regiuni ale organismului. Cancerul colorectal invadeaza ganglionii limfatici regionali, ca apoi sa disemineze in alte organe, cel mai frecvent la nivelul ficatului.
Când apare?
Cancerul recurent și metastatic colorectal apare atunci când celulele maligne sunt însămânțate pe cale sanguină sau limfatică în alte testuri. Acestea afectează și alte organe. Cancerul recurent apare de obicei în același loc. Totuși, poate avea și o altă localizare. Reapare deseori la luni sau chiar ani de zile de la terminarea tratamentului inițial.
Impactul pe care îl are cancerul colorectal asupra vieții fiecărui pacient diferă în funcție de stadiul evolutiv al tumorii. De asemenea, depinde de tratamentele aplicate și efectele secundare ale acestora. Nu în ultimul rând, este influențat de statusul emoțional personal.
Chiar si dupa un tratament eficient, cancerul colorectal poate recidiva. Acest lucru se intampla la aproximativ 50% dintre pacientii tratati. Recidiva este corelata de asemenea cu stadiul evolutiv al tumorii. De exemplu, daca neoplasmul colorectal a fost indepartat mai devreme, riscul de aparitie a cancerului recurent este mai mic. Aceasta conditie presupune ca el sa nu fi depasit intestinul.
Unii pacienti cu neoplasm colorectal metastatic sau recurent nu au simptome clinice. O parte dintre pacientii cu tumori metastazate si recidivante sunt diagnosticati pe parcursul controalelor medicale periodice. Ei sunt identificati chiar inaintea aparitiei simptomelor, precum radiografii toracice si teste de sange, etc. Cand simptomele sunt prezente, acestea sunt dependente de localizarea si extensia lor.
Este necesar un consult medical de specialitate ori de cate ori apare unul din urmatoarele simptome:
– modificare persistenta a tranzitului intestinal, precum: sangerare rectala, scaun melenic (negru, cu sange digerat), diaree sau constipatie cronica, senzatie de defecatie incompleta, scaun subtire in „creion”
– durere abdominala
– balonare si/sau pierderea apetitului alimentar
– scadere inexplicabila in greutate
– fatigatbilitate (oboseala cronica)
– tuse (de cele mai multe ori seaca)
– dispnee (respiratie ingreunata).
Expectativa vigilenta
Perioada de expectativa vigilenta este acel interval de timp. In acest timp, medicul specialist observa evolutia bolii. Nu se efectueaza niciun tratament antineoplazic. Aceasta abordare este folositoare când tratamentul poate face mai mult rău decât bine. Tratamentul nu poate vindeca tumora. Totuși, este important de reținut că, în această perioadă de așteptare, se pot administra medicamente simptomatice. Exemple de astfel de medicamente sunt antialgicele.
Persoanele diagnosticate si tratate pentru cancer colorectal, pot fi evaluate si tratate pe parcursul evolutiei bolii de urmatorii specialisti:
– gastroenterolog
– specialist in chirurgia colonului si rectului
– oncolog
– radioterapeut.
Investigatii
Metastazele tumorale precum si cancerul colorectal recidivant sunt diagnosticate prin urmatoarele investigatii:
– ecografia abdominala: care poate elucida cauza unei cresteri anormale a circumferintei abdominale sau cauza durerii abdominale cronice
– testele de sange: acestea pot evalua fatigabilitatea, febra, slabiciunea sau scaderea in greutate asociate procesului neoplazic (hemoleucograma completa, biochimia sangelui, antigene tumorale)
– radiografia toracica este utila in identificarea metastazelor mediastinale sau pulmonare, care provoaca dispnee si tuse sanguinolenta (hemoptizie)
– computer tomografia (CT), rezonanta magnetica nucleara (RMN) a toracelui si abdomenului sunt metode de investigatie moderne care pot determina eventualele determinari secundare (metastaze) la nivelul altor tesuturi si organe abdominale si toracale
– CT si RMN craniana pot evalua simptome precum cefaleea, confuzia, paralizia, pierderea constientei, tulburarile vizuale, vertijul, care pot indica localizarea cefalica a metastazelor tumorale
– biopsia, de exemplu biopsia hepatica sau pulmonara pentru a identifica celule maligne cu aceasta localizare
– scintigrafia osoasa care poate determina cu usurinta metastazele osoase ale cancerului colorectal.
Stadializare
Odata cu confirmarea diagnosticului de cancer colorectal, se efectueaza mai multe investigatii. Aceste investigatii sunt menite sa ajute la stadializarea bolii. Procesul poate oferi informatii asupra tumorii primare. De asemenea, poate indica diseminarea acesteia la nivelul organelor invecinate sau din alte regiuni ale corpului. Stadializarea tumorii este importanta pentru stabilirea unui tratament corect, care difera de la un stadiu la altul.
Urmatoarele investigatii sunt necesare in stadializarea cancerului colorectal:
– computer tomografia (CT) poate oferi informatii asupra dimensiunilor tumorii precum si a eventualelor determinari secundare (metastaze)
– biopsia ganglionara este importanta pentru ca ganglionii limfatici adiacenti tumorii sunt primii invadati; un examen anatomopatologic poate confirma prezenta celulelor maligne la acest nivel
– teste sanguine complete: sunt necesare urmatoarele teste care pot oferi informatii despre eventuala diseminare a tumorii
– hemoleucograma completa (numaratoarea celulelor sanguine rosii, albe si a trombocitelor)
– cantitatea de hemoglobina (proteina transportoare de oxigen), care este scazuta in anemia asociata procesului neoplazic
– hematocritul sanguin (cantitatea totala de celule rosii din sangele pacientului)
– antigenul carcinoembrionic este un parametru sanghin care este eliminat in circulatie atat de celulele normale cat si de cele maligne; cand sunt confirmate valori mari se poate suspiciona un proces tumoral
– rezonanta magnetica nucleara (RMN) este folosita deseori in stadializarea cancerului colorectal; este deseori folosita si o substanta de contrast (godoliniu), care are o afinitate mare pentru celulele maligne si care evidentiaza imagistic tesuturile invadate de procesul tumoral
– radiografia toracica si osoasa identifica metastazele pulmonare, mediastinale (organele si tesuturile dintre cei 2 plamani), osoase.
Stadii
Stadiul 0 (carcinom in situ)
In stadiul 0, tumora este limitata la nivelul mucoasei intestinale (primul strat interior al intestinului, aici se desfasoara procesul de absorbtie)
Stadiul I
In stadiul I, tumora a depasit stratul mucoasei intestinale si invadeaza al doilea strat intestinal, cel muscular. Acest stadiu mai poarta numele de stadiu Duke A.
Stadiul II
Stadiul II este subimpartit in sadiul IIA, respectiv IIB si mai este numit stadiul Duke B.
In stadiul IIA tumora a trecut de toate straturile intestinului si invadeaza tesuturile invecinate colonului si rectului.
In stadiul IIB tumora a depasit peretele intestinal si invadeaza organele invecinate, eventual si peritoneul.
Stadiul III
Stadiul III, este subimpartit in stadiile IIIA, IIIB si IIIC si mai poarta numele de stadiul Duke C.
In stadiul IIIA procesul tumoral a depasit colonul, respectiv rectul si invadeaza pana la 3 ganglioni limfatici adiacenti.
In stadiul IIIB procesul tumoral a invadat pana la 3 ganglioni limfatici si s-a extins:
– dincolo de stratul muscular intestinal, sau
– la nivelul tesuturilor invecinate rectului si colonului, sau
– dincolo de intestin, invadand organele invecinate sau peritoneul.
In stadiul IIIC procesul tumoral a invadat 4 sau mai multi ganglioni limfatici si s-a extins:
– dincolo de stratul muscular intestinal, sau
– la nivelul tesuturilor invecinate rectului si colonului, sau
– dincolo de intestin, invadand organele invecinate sau peritoneul.
Stadiul IV
In acest stadiu, procesul tumoral a depasit intestinul si are metastaze la nivelul altor organe, precum ficatul sau plamanii. Acest stadiu se mai numeste si Duke D.
Tratament
Tratamentul cancerului recurent si metastatic colorectal depinde de localizarea acestuia, preferintele personale privind tratamentul si starea generala de sanatate. In cazuri foarte rare, unele forme de cancer metastatic sau recurent pot fi vindecate, dar majoritatea acestor forme sunt incurabile. In acest caz tratamentul antineoplazic nu mai este folositor si se recurge la efectuarea unor tratamente paliative (care atenueaza simptomele).
Tratamentul acestor forme poate include:
– tratament chirurgical: in cazul in care tumora a recidivat la nivelul intestinului se poate folosi o metoda terapeutica chirurgicala; tratamentul chirurgical mai poate fi folosit si in cazul tumorilor recidivate sau diseminate la nivelul altor tesuturi sau organe, de exemplu, metastazele hepatice pot fi usor indepartate daca este afectat un lob hepatic
– tratament medicamentos: chimioterapia poate fi administrata fie oral fie parenteral (intravenos); tratamentul chimioterapic poate prelungi viata prin distrugerea celulelor canceroase restante si de asemenea poate atenua durerea cronica care acompaniaza procesul tumoral
– radioterapia: aceasta metoda terapeutica foloseste razele X pentru a distruge celulele maligne. Este eficienta in special in cazul tumorilor secundare care pot cauza blocaje. Radioterapia reduce de asemenea durerea sau sangerarea care pot insoti procesul tumoral.
Studiile medicale sunt metode tot mai des folosite. Acestea au ca scop gasirea unor noi metode de tratament a cancerului colorectal. Ele vizează și recidivele acestuia. Studiile sunt bazate pe ultimele informatii medicale.
Este important ca pacientul sa fie instruit cum poate sa controleze efectele neplacute ale terapiei. De asemenea, trebuie sa gestioneze boala propriu-zisa, pentru cresterea confortului fizic si psihic general. Orice pacient tratat pentru cancer colorectal, necesita efectuarea unor controale medicale regulate. Frecventa acestor vizite medicale depinde de timpul scurs de la diagnostic. Depinde si de stadiul evolutiv tumoral. Frecventa se bazeaza pe tipul tratamentului initial utilizat, precum si pe raspunsul la tratamentul efectuat.
Persoanele cu neoplasm colorectal, carora li se confirma diseminarea sau recidiva procesului tumoral, pot primi destul de greu aceasta veste. Este util ca acestia sa apeleze la ajutorul moral al familiei sau in unele cazuri la ajutor specializat (consiliere psihologica).
Sunt recomandate urmatoarele sfaturi in cazul persoanelor diagnosticate cu neoplasm colorectal recidivant:
– petrecerea timpului cu familia si prietenii apropiati
– petrecerea timpului in singuratate, in cazul persoanelor care prefera acest lucru sau care efectueaza diferite metode de relaxare sau control al durerii (de ex. Yoga)
– Comunicarea cu alte persoane cu acelasi diagnostic ajuta la acceptarea problemei. De asemenea, aceasta diminueaza impactul psihic negativ determinat de boala si tratamentul acesteia.
Tratament medicamentos
Chimioterapia este folosita pentru a stopa cresterea tumorala si de asemenea pentru diminuarea simptomelor neplacute care insotesc boala. Chimioterapicele pot fi administrate oral sau parenteral (intravenos). Exista mai multe chimioterapice folosite in tratamentul cancerului recurent si metastatic al colonului si rectului. Acestea, la fel ca si majoritatea chimioterapicelor, au efecte adverse neplacute. Se poate folosi de asemenea si medicatia simptomatica, pentru a atenua pe cat posibil aceste reactii adverse neplacute.
Chimioterapicele cel mai frecvent folosite in tratamentul cancerului colorectal recidivant si metastatic, sunt urmatoarele:
– Fluorouracil (5-FU)
– Leucovorin
– Capecitabine (Xeloda)
– Oxaliplatin (Eloxatin)
– Irinotecan (Camptosar)
– Cetuximab (Erbitux)
– Bevacizumab (Avastin).
Dintre medicamentele care atenueaza simptomele neplacute secundare chimioterapiei (precum greata sau varsaturile), amintim:
– antagonistii de serotonina, precum ondansetron (Zofran), granisetron (Kytril) sau dolasetron (Anzemet); aceste medicamente previn greata si varsaturile asociate chimioterapiei si sunt mai eficiente atunci cand sunt combinate cu corticoterapia (de exemplu cu dexametazona)
– aprepitant (Emed) este un medicament antiemetic folosit de obicei in asociere cu ondansetron si dexametazona intr-o cura de 3 zile
– phenotiazinele, precum Phenerganul si Compazina (proclorperazina)
– metoclopramidul (Reglan).
Studiile medicale folosesc de asemenea medicamente noi. Scopul este de a gasi tratamente antineoplazice noi si mai eficiente. Aceste tratamente ar trebui sa aiba mai putine efecte secundare neplacute.
De retinut!
Tratamentul chimioterapic in cazul cancerului colorectal recidivant sau metastazat, nu poate vindeca boala. Totuși, poate atenua simptomele clinice asociate. De asemenea, poate prelungi viata.
Tratament chirurgical
Dupa cum am amintit mai sus, cancerul recidivant sau metastatic colorectal poate avea parte de tratament chirurgical. Totuși, acest lucru depinde de stadiul evolutiv al tumorii. De asemenea, este influențat de localizarea acesteia.
Optiuni terapeutice chirurgicale
Optiunile chirurgicale in cazul neoplasmului colorectal recidivant sau metastazat, includ urmatoarele:
– rezectia intestinala: este o interventie chirurgicala care necesita excluderea portiunii intestinale afectata de tumora; chirurgul indeparteaza tumora cu pastrarea unei limite de siguranta, apoi sutureaza capetele intestinale ramase libere pentru a stabili integritatea functionala a inestinului; in cazul cancerului colorectal recidivant sau metastazat nu este posibila restabilirea integritatii functionale decat in cazuri destul de rare, de aceea este necesara efectuarea unei colostomii
– lobectomia hepatica este o interventie prin care tumora este indepartata de la nivelul ficatului, odata cu o parte a tesutului inconjurator sanatos; poate fi indepartat pana la jumatate din totalul tesutului hepatic, deoarece cealata jumatate este suficienta in mentinerea echilibrului metabolic; exista alte metode care pot distruge celulele maligne de la nivelul ficatului si anume, ablatia prin radiofrecventa si radiocoagularea
– Crioterapia este o metodă care folosește azotul lichid pentru a distruge celulele maligne metastazate la nivelul ficatului (chirurgical). Această metodă este utilizată când dimensiunea tumorii este relativ redusă.
In unele cazuri nu este posibila tratarea propriu zisa a tumorii. Totuși, se pot efectua diferite proceduri care atenueaza simptomele. Acestea fac mai usor de suportat evolutia bolii. De exemplu daca tumora blocheaza intestinul, este necesara interventia chirurgicala pentru a elimina complicatiile mecanice. Daca este obstruat rectul se poate realiza o interventie care foloseste un tub (un stent), care restabileste permeabilitatea lumenului rectal.
Tratamentul chirurgical poate fi folosit in cancerul colorectal recidivat la nivelul colonului sau recidivat/metastazat la nivelul ficatului, plamanilor sau ovarelor. Trebuie retinut ca tratamentul chirurgical nu vindeca neoplasmul colorectal. Totusi, poate atenua simptomele neplacute aparute odata cu evolutia bolii. De asemenea, poate incetini evolutia acesteia (tratament paliativ).
Radioterapia
Radioterapia este folosita pentru a distruge celulele maligne prin folosirea razelor X. Aceasta este deseori combinata cu tratamentul chirurgical si cu chimioterapia. In cancerul colorectal recidivant sau metastazat, radioterapia poate fi folosita ca metoda paliativa. Aceasta ajută la reducerea dimensiunii tumorii. De asemenea, reduce durerea provocata de extensia tumorala la nivelul altor organe.
Terapia biologica
Terapia biologica este o metoda care foloseste sistemul imun al organismului in lupta impotriva cancerului. In acest tip de terapie sunt folosite substante secretate in organism. De asemenea, se utilizeaza substante produse in laborator. Ele au rolul de a restabili mecanismul imun natural al organismului in lupta acestuia cu tumora. Acest tip de terapie mai poarta numele de bioterapie sau imunoterapie.
Tratament in functie de stadiu
Stadiul 0 (carcinom in situ)
Tratamentul stadiului 0 al cancerului colorectal poate include urmatoarele tipuri de terapie:
– excizie locala sau polipectomie simpla
– rezectie/anastomaoza este efectuata in cazul tumorilor mai mari dar localizate strict la nivelul colonului respectiv rectului.
Stadiul I
Tratamentul obisnuit al cancerului colorectal in stadiul I este rezectia cu anastomoza.
Stadiul II
Tratamentul stadiului II al cancerului colorectal, include:
– rezectia cu anastomoza
– studii clinice care folosesc chimioterapia, radioterapia sau terapia biologica, dupa efectuarea tratamentului chirurgical.
Stadiul III
Tratamentul stadiului III al cancerului colorectal, include:
– rezectie cu anastomoza si chimioterapie
– studii clinice care folosesc chimioterapia, radioterapia sau terapia biologica, dupa efectuarea tratamentului chirurgical.
Stadiul IV si cancerul colorectal recurent
Tratamentul stadiului IV al cancerului colorectal, include urmatoarele:
– rezectia cu anastomoza (tratament chirurgical de indepartare a tumorii sau bypass-ul tumorii cu suturarea capetelor libere a intestinului)
– tratament chirurgical de indepartare a diseminarilor secundare tumorale de la nivelul ficatului, plamanilor sau ovarelor
– radioterapie sau chimioterapie, ca metode paliative (nu trateaza tumora, dar atenueaza simptomele precum durerea)
– studii clinice care folosesc chimioterapia sau terapia biologica.
In tratamentul cancerului colorectal recurent, localizat, se poate utiliza excizia chirurgicala locala.
Cancerul colorectal recurent sau metastazat la nivelul ficatului, poate beneficia de urmatoarele tipuri de tratament:
– ablatia tumorii prin radiofrecventa sau crioterapie
– studii clinice care folosesc embolizarea hepatica cu radioterapia.
In cazul pacientilor cu neoplasm colorectal recurent dupa efectuarea terapiei chimioterapice, tratamentul poate continua cu o noua combinatie de medicamente. Aceasta poate imbunatati rezultatele chimioterapiei.
Pentru a fi feriți de boli, copiii au nevoie de microbi, nu să fie îndopați cu medicamente. Microbii dezvoltă sistemul imunitar al organismului.
Medicamentele în exces dăunează imunității! Nu îndopați copiii cu medicamente!
Utilizarea excesivă de medicamente dăunează grav funcției sistemului imunitar – acest gardian puternic al organismului uman. Cei mai mulți dintre noi, la primele semne de răceală, alergăm la farmacie pentru a lua „ceva” ca să ne treacă repede. Problema este că substanțele chimice nu lasă boala să-și urmeze cursul firesc.
Medicamentele doar ameliorează simptomele! Nu îndopați copiii cu medicamente!
Ceea ce putem face este să ameliorăm simptomele, dar nu cu medicamente, ci cu alimente, produse apicole și naturale (ceaiuri, citrice, sucuri de fructe și lămâie, propolis, miere, sirop de ceapă, ridiche etc). Medicamentele împiedică sistemul imunitar să lupte cu boala, și în timp el devine nefuncțional.
Despre antibacteriene, antibiotice etc. Nu îndopați copiii cu medicamente!
Un alt lucru care afectează sistemul imunitar este utilizarea obsesivă de produse antibacteriene, din teama de a intra în contact cu orice fel de microbi. Este important să ne spălăm pe mâini înainte de masă, și mai des atunci când suntem răciți sau gripați, ori când vizităm pe cineva la spital. Dar unii părinți au obiceiul de a-și proteja în mod excesiv copii și de a le crea un mediu super-igienizat.
Exista o vorbă în popor care spunea că dacă scapi un aliment pe jos, poți să-l mănânci fără să-l speli, deoarece puțină mizerie ajută la formarea de anticorpi
Noroiul și sistemul imunitar. Nu îndopați copiii cu medicamente!
Un studiu recent a confirmat faptul că joaca afară, în noroi, ajută la dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor, și reduce riscul de afecțiuni cronice, precum astm. Microbiologul Marie-Claire Arrieta, unul din autorii cărții „Let Them Eat Dirt – Saving Our Children from an Oversanitized World” atrage atenția asupra faptului că dezinfectantele de mâini, săpunurile antibacteriene care distrug microbii și antibioticele luate pe cont propriu au efecte negative asupra sistemului imunitar al celor mici.
Exagerarea conduce la boli cronice! Nu îndopați copiii cu medicamente!
Părinții își cresc astăzi copiii într-un mediu mult mai curat și mai igienizat ca oricând. Experții în microbiologie sunt de părere că această exagerare de a fi tot timpul curați și feriți de microbi poate conduce la dezvoltarea unor boli cronice.
În organismul nostru se află o armată de microbi (microbiom) care ne protejează împotriva germenilor, ajută la producția de energie și de vitamine.
/
Cum este în primii ani de viață? Nu îndopați copiii cu medicamente!
Studiile de laborator au arătat că în primii ani de viață, sănătatea acestui microbiom este crucială pentru starea de sănătate de mai târziu a copiilor. Microbiologii explică faptul că atunci când ne naștem, nu avem nici un microb în corp, iar sistemul nostru este subdezvoltat. Pe măsură ce microbii încep să apară, aceștia dau un start sistemului imunitar să funcționeze. Fără microbi, sistemul nostru imunitar nu ar putea combate infecțiile în mod optim. Microbii produc molecule și substanțe care interacționează direct cu celulele mucoasei intestinale și cu celulele imunitare. Ele se află pe partea cealaltă a mucoasei intestinale.
Microbii – antrenori ai sistemului imunitar. Nu îndopați copiii cu medicamente!
Astfel, putem spune că microbii antrenează celulele imunitare. Doar prin întâlnirea cu aceste substanțe microbiene o celulă imunitară obține informațiile necesare pentru a ști să acționeze.
Lipsa expunerii la microbi în copilărie, care este necesară pentru antrenarea sistemului imunitar, poate duce la dezvoltarea unor boli cronice mai târziu în viață. Printre acestea: boala intestinală inflamatoare, obezitate, alergii sau chiar autism. Potrivit studiilor epidemiologice, copiii care cresc într-un mediu rural (de fermă) au un risc mai mic de a face astm. Poate că nu toate familiile sunt dispuse să se mute la țară și să-și facă o fermă. Însă ceea ce pot face este să își lase copiii să joace liber în natură. Să se joace cu animalele și să crească într-un mediu mai puțin controlat.
Shane Ellison are o diploma de masterat in domeniul chimiei organice si este dublu castigator al prestigiosului premiu oferit de Institutul Medical de Cercetare Howard Hughes pentru studiile sale in domeniul biochimiei si fiziologiei. In aceasta scurta marturie a sa, Shane ne dezvaluie mecanismele din spatele industriei farmaceutice si din spatele comercializarii medicamentelor. Merita mentionat faptul ca Shane a lucrat in trecut pentru doi giganti ai industriei farmaceutice, Array BioPharma si Eli Lilly.
“Publicul general si medicii ar trebui sa inteleaga pe deplin efectul inselaciunii medicinei moderne pusa foarte bine la punct de marea industrie farmaceutica si sa judece situatia in functie de ceea ce poate face cu adevarat un medicament, mai degraba decat sa-l judece in functie de ceea ce reclamele companiilor farmaceutice insista sa prezinte.” – Shane Ellison
“Sunt chimist. Imi place abordarea stiintifica. Cand am lucrat in industria farmaceutica – acolo m-am ciocnit cu respingerea completa a stiintei. In aceste companii farmaceutice , in interviuri de angajare, nu ezitau sa spuna urmatoarele:
„Tineti minte ca noi dezvoltam medicamente pentru a inlatura simptome. Noi nu tratam”.
Cum funcționează această înșelăciune? Adevărul din spatele medicamentelor
Deci este un model de business care se bazeaza pe ideea de a oferi oamenilor medicamente toata viata. Ce este de facut cand se termina simptomele? Următorul nivel de publicitate a medicamentelor – inventarea maladiilor.
Daca nu exista simptome, atunci se termina clientela pentru vanzari si ramane doar sa se inventeze alte maladii. Cu preparate psihiatrice puteti inventa maladii fara sfarsit. Exista trei cuvinte de care se teme un psihiatru. Trei cuvinte: „Doveste acest lucru”.
Si daca medicul nu poate dovedi, iar el nu poate dovedi in noua cazuri din zece, nu administrati medicamentul. Acest lucru ofera pacientului puterea de a lua o decizie.
Fiind chimist, eram surprins – se fabrica medicamente cu capacitatea de a ucide, acest lucru se depisteaza in toate laboratoarele, medicamentele sunt periculoase, ineficiente, provocand aceleasi efecte pentru care sunt concepute. Cum reusesc companiile farmaceutice sa le vanda? Cum le vand?
Pur și simplu marketing! Adevărul din spatele fabricării medicamentelor
Companiile farmaceutice au departamente de marketing, gigantii farmaceutici au cele mai bune departamente de marketing din lume. Pur si simplu, geniale. Trebuie doar sa platiti profesionistii – medicii, savanţii, psihiatrii – pentru rapoarte care indica faptul ca studiul a avut rezultate pozitive. Le platiti, cumparati stiinta.
Cum sunt hipnotizați oamenii. Adevărul din spatele fabricării medicamentelor
Cel putin 125 de mii de persoane mor in fiecare an din cauza medicamentelor prescrise de medici, s-ar crede ca ar trebui sa se cheltuiasca mai multi bani pentru cercetare, pentru a reduce rata mortalitatii. Nu! Companiile farmaceutice continua sa dezvolte marketing. Publicitate, publicitate, publicitate. Sa hipnotizeze oamenii.
De la hipnoză la dependență totală! Adevărul din spatele medicamentelor
Ii hipnotizati si ii obisnuiti cu medicamente, ii indreptati la psihiatri, incat oamenii sa inghita in liniste Cymbalta sau Prozac sau orice altceva pe care le vor oferi, indiferent de numele preparatului. Veti primi o industrie de miliarde de dolari, care face o multime de oameni bolnavi si care prospera in urma acestui lucru.”
Utilizarea substanţelor ce produc dependență a devenit un instrument obișnuit pentru cei care au drept scop controlul minţii omului ignorant sau neavizat. Psihiatria este una dintre cele mai puternice arme în acest sens, dat fiind faptul că ea îi cataloghează pe oameni în funcţie de anumite comportamente şi afecţiuni. S-a ajuns până acolo, încât se consideră că aproape toţi oamenii suferă de tulburări mentale, iar dintre aceştia, mai ales, cei care pun la îndoială deciziile și acțiunile autorităţilor. Celor care lucrează în armată le-au fost administrate anumite medicamente periculoase, iar acest fapt s-a soldat cu creșterea numărului de cazuri de sinucidere. Din nefericire, în America la peste 25% dintre copii li se administrează neuroleptice care le afectează sistemul nervos. Motivul pentru care li s-au prescris aceste medicamente este acela că ei ar suferi de diverse tulburări psihice, cele mai multe dintre ele inventate.
Ținta: oamenii sănătoși!
În anii ʼ80, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic Merck, fiind în pragul pensionării, se confesa revistei Fortune, arătându-şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca Merck să devină un fel de Wrigley şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, „să vândă la toată lumea“, inclusiv oamenilor sănătoşi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate. Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Micile depresii, fenomene pasagere obișnuite ale vieţii, au devenit pentru acești indivizi ahtiați după câștiguri tulburări mentale grave, slăbiciuni sau stări proaste. Prin propaganda trusturilor farmaceutice, ele sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali şi sănătoşi ajung să devină, după baremele lor, bolnavi peste noapte.
Exploatând temerile oamenilor
Într-o carte publicată în anul 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients (Negoțul cu boala. Cum ne transformă companiile farmaceutice în pacienți), Alain Cassels (cercetător în domeniul medicamentelor la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (jurnalist specializat în domeniul sănătății) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing, care sunt în cel mai bun caz cinice atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente. Cei doi cercetători dezvăluie modul în care, prin campanii de promovare abil concertate, industria farmaceutică mondială, având o cifră de vânzări de circa 500 de miliarde de dolari anual, exploatează în mod perfid temerile cele mai profunde ale oamenilor, cum ar fi cele legate de slăbirea fizică, de boală, de moarte etc.
Comerțul cu boala
Cu cât locuitorii, mai ales cei din ţările dezvoltate, se bucură de o viaţă mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi transformă pe cei care se preocupă de sănătatea lor, în oameni panicaţi. Problemele minore sunt descrise ca tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în „anxietate socială“, iar tensiunea generată de sindromul premenstrual devine „tulburare disforică premenstruală“. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine o patologie în sine. Centrul acestui tip de comerţ cu boala se află în Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populaţia lumii, dar consumă 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei în ceea ce priveşte sănătatea s-au dublat în ultimii şase ani din cauza faptului că preţurile la medicamente au crescut în mod dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai multe medicamente.
Bolile inventate de Big Pharma
Americanul Vince Parry este un specialist în acest tip de marketing. Într-un articol intitulat în mod uluitor The Art of Branding a Condition (Arta de a inventa bolile) ce a fost publicat în revista Medical Marketing & Media, Parry explică metodele prin care firmele sale „favorizează crearea“ tulburărilor medicale: reevaluarea stării de sănătate; redefinirea unor boli cunoscute de mult şi redenumirea lor; crearea unor disfuncţii imaginare (preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual).
Crearea de piețe noi pentru boli noi
Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc bolile pentru a crea piața de desfacere pentru produsele precum Viagra sau Prozac. Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi experți în marketing precum Parry se aşează la aceeaşi masă pentru a descoperi „idei noi despre definirea stării de boală şi a celei de sănătate“. Ceea ce primează în acest caz este modul nou, inedit în care se realizează prezentarea afecțiunilor în fața potenţialilor clienţi. Un raport al Business Insights, destinat directorilor de companii multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar: capacitatea de „a crea pieţe noi pentru boli noi“ se traduce în cifre de vânzări de miliarde de dolari.
Modificarea percepției
Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a modifica modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie „convinşi“ că „problemele care până acum au fost acceptate ca uşoare disconforturi“ necesită în prezent „intervenţia medicului“. Acelaşi raport se încheie cu o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice, însă cumplită pentru omul obișnuit:
„Anii care vor urma vor fi martorii născocirii bolilor de către concernele farmaceutice“.
Tratând…nimicul
Nu a durat mult și „profeția“ s-a împlinit. În anul 2014, profesorul Philippe Even declara pentru televiziunea franceză France 4:
„Industria farmaceutică a creat o piață plecând de la boli care nu există: de exemplu pre-hipertensiunea arterială, pentru care sunt tratați 1 milion de francezi și despre care se știe că tratamentele nu rezolvă nimic“.
Nu i-au iertat pentru dezvăluirile lor!
Profesorii Philippe Even şi Bernard Debré au publicat în anul 2012 Ghidul celor 4.000 de medicamente utile, inutile sau periculoase. Pe fondul scandalului-monstru iscat de medicamentul pentru slăbit Mediator și care se estimează că a ucis circa 2.000 de persoane în Franța, lucrarea celor doi s-a vândut ca pâinea caldă. Însă breasla medicală nu le-a putut ierta dezvăluirile şi încălcarea legii nescrise a tăcerii, astfel că lui Even și Debré li s-a interzis să profeseze timp de un an de zile.
Care este diferența între omul sănătos și cel bolnav?
În acest context este dificil să se mai facă diferenţa dintre omul sănătos şi cel bolnav. Totuşi este evident faptul că, pe măsură ce aria de definire a unei patologii creşte, ea va atinge mai mulţi oameni sănătoși și, bineînțeles, vor creşte vânzările de medicamente.
„În cele mai multe dintre cazuri“, afirmă Cassels şi Moynihan, „experţii medicali care redactează protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în funcţie de cazul aflat sub îngrijire, n.n.) sunt în acelaşi timp plătiți de industria farmaceutică. Iar această industrie prosperă dacă protocoalele le favorizează vânzările.“
Potrivit acestor experţi, 90% din bărbaţii americani suferă de o tulburare numită… hipertensiune arterială, aproape jumătate dintre femeile americane suferă de disfuncţia denumită FSD (disfuncţie sexuală feminină), iar 40 de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza nivelului, chipurile, ridicat al colesterolului. Bineînţeles, este susţinută ideea că toate aceste tulburări pot fi vindecate doar cu medicamente. Metodele de prevenţie și efectele secundare sunt, așa cum era de așteptat din partea industriei farmaceutice avide de câștiguri, trecute cu vederea.
Experți ai minciunii
Medicul generalist Des Spence afirmă într-un interviu luat de British Medical Journal în iulie 2008 că a fost contactat pentru a participa la o specializare în urma căreia trebuia să devină un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei farmaceutice. Conducerea universității la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria:
„Căutăm lideri de opinie (…) a căror activitate va consta în influenţarea gestionării şi terapiei viitoare a disfuncţiei sexuale feminine (…) prin dorinţă hipoactivă“.
Firmele producătoare de medicamente, care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament, racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte. Astfel, aceşti aşa-zişi slujitori ai lui Hipocrate nu au niciun fel de libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, al notorietăţii pe care o asemenea campanie o aduce.
Femei – vi se pregătește ceva!
Dar
„partea cea mai neplăcută în toată această poveste“, continuă Spencer, „este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. […] Patronii industriei farmaceutice plănuiesc să transforme această disfuncţie scornită într-o boală gravă. Iar pentru aceasta, este important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales experţi medicali deghizați în somități, care să legitimeze totul. «Experţii» estimează că 40% din femei «suferă» de această «boală». Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot! Uneori această «problemă» este prezentată ca fiind un efect secundar al luptei feministe, când, de fapt, este vorba doar de o manipulare cinică. Prin dezinformarea pe care o realizează cu consecvență, marile concerne farmaceutice otrăvesc viaţa oamenilor; momentele voastre de slăbiciune, tristeţea, calviţia, libido-ul în scădere etc. sunt considerate în mod automat simptome de boală“, conchide medicul din Glasgow.
Manipularea
În cartea best-seller Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în Statele Unite şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică modul în care industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca oamenii perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi. Tot aici se explică şi de ce femeile la menopauză au fost terorizate în ultimele două decenii de pericolul îmbolnăvirii de osteoporoză pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile. Apoi, autorul prezintă tehnicile de manipulare a opiniei publice care sunt realizate cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.
Schimbarea definiției bolii
„Între anii 1984 şi 1987, tratatul Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este cartea de căpătâi a psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale“,
scrie Jean-Claude St-Onge în articolul Reversul pilulei, publicat în revista Ecosocietes, în anul 2004.
„Pentru a introduce aceste noi boli, așa-zișii specialiști au schimbat însăși definiţia bolii. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, subliniază St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament.“
Iată câteva exemple de „boli noi“: timiditatea este „reciclată“ sub numele de „anxietate socială“, naturala regurgitare la bebeluşi devine „reflux esofagian patologic“, omeneasca senescenţă se transformă în „insuficienţă circulatorie cerebrală“, până şi stresul de la loterie este definit ca fiind un „traumatism al biletului necâştigător“.
Plătiți bine…
În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la Universitatea Massachusetts din Boston, şi publicată în prestigioasa revistă Psycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact medicamentele ce tratează aşa-zisele boli noi introduse în mod gratuit.
Despre antidepresive
Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite, numărul de consultaţii în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între anii 1980 şi 1989. O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise cu „generozitate“. Motivele pentru care medicii o fac totuşi sunt următoarele:
Ce vrea OMS?
În anul 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (Organizația Mondială a Morții, n.b.) a pus la punct un program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care să le permită medicilor generaliști să pună un diagnostic, chiar și în cazul tulburărilor psiho-emoționale, într-un timp scurt, pornind de la simptomatologia clinică. Permisiunea acordată astfel medicilor generalişti de a trata depresia a dus la creșterea de câteva ori a vânzărilor de antidepresive. Al doilea motiv constă în faptul că societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor li se datorează, pentru că nu prescriu suficiente antidepresive.
Femeile – mari consumatoare de pastile
Propagandiștii de serviciu ai concernelor (lobby-ştii) au lansat chiar ideea că 60-70% din sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit profesorului Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile concernelor farmaceutice de a ne face viața un continuu periplu între diverse tratamente medicale. Până acum trei decenii, ele mergeau la medic doar atunci când erau însărcinate, în vreme ce astăzi merg la consult în chestiuni de contracepţie şi de menopauză, precum și pentru toate nimicurile. De altfel, se vorbeşte deja şi despre…peri-menopauză (perioada de dinainte de instalarea menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă „afecţiune“ pe care industria farmaceutică încearcă să o impună. Ca urmare, femeile au devenit mari consumatoare de pastile pe perioade tot mai lungi de timp.
Frica de îmbătrânire
Hormonoterapia substitutivă este un un pas uriaş în direcția „medicalizării“ vieţii femeii. Cu toate că 75% din femei nu manifestă niciun simptom deranjant atunci când ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experții lor de marketing apelează la frica de îmbătrânire a femeilor pentru a-şi vinde produsele, deși știu că acestea nu folosesc la nimic, dar produc efecte secundare nefaste: dureri de cap, grețuri, infecţii genito-urinare, varice la picioare, sensibilitate mamară etc.
Disfuncția sexuală la femei
Osteoporoza, procesul prin care densitatea osoasă scade odată cu vârsta, a devenit o ţintă de marketing în cazul femeilor de vârsta a doua. Dar probabil cel mai sfruntat tertip al industriei farmaceutice este deja disfuncţia sexuală la femei (DSF), despre care se afirmă în mod viclean că ar suferi 40% din femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani.
Născocitorii de cifre…
Dar cine a născocit această cifră? Jean-Claude St-Onge spunea în această direcție că un studiu realizat în Statele Unite cerea unui număr de 1500 de femei să răspundă cu „da“ sau „nu“ la 7 întrebări. Dacă răspundeau cu „da“ fie şi numai la una dintre întrebări, ele erau imediat diagnosticate ca suferind de DSF. Printre așa-zisele bolnave se numărau cele care au avut un libido scăzut mai mult de două luni pe an, care au avut stări de anxietate în raport cu actul amoros sau care au avut probleme de lubrifiere (Journal of the American Medical Association, 1991).
Strategia fricii
Cea mai eficientă strategie de marketing pentru propagarea convingerii în existența bolilor fictive este frica. Pentru a vinde hormonul de substituţie femeilor aflate la menopauză, s-a mizat pe frica lor de o iminentă criză cardiacă. Pentru a le inocula părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament serios şi îndelungat, s-a mizat pe teama acestora de riscul apariției unor tendinţe sinucigaşe la tineri. Pentru a vinde medicamente anticolesterol, s-a mizat pe teama oamenilor de moartea prematură. Toate acestea se petrec în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate în mod obsesiv în reclamele televizate produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja despre „farmacoterapia fricii“.
O boală pentru fiecare medicament!
„Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, astăzi negustorii de sănătate, mai mult ca niciodată, vor să găsească o boală pentru fiecare medicament pe care-l fabrică“,
constată cu ironie medicul Martin Winkler în postfaţa lucrării lui Jorg Blech, Născocitorii de boli. „Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat gradat indicii normali ai anumitor parametri fiziologici (colesterol, tensiune arterială etc.) . Au crescut astfel, în mod artificial, numărul pacienţilor susceptibili a fi trataţi.“„Căci“, conchide Winkler, „a-i face pe oamenii perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se trateze chiar dacă nu au propriu-zis o boală le asigură fabricanţilor o veritabilă rentă viageră.“
Să facem…haz de necaz!
Următoarea anecdotă reflectă pe deplin adevărul ce se ascunde în spatele comerțului cu medicamente.
Doi prieteni mergeau pe o stradă. Unul dintre ei intră într-o farmacie să cumpere medicamente. După câteva minute, el iese afară și aruncă medicamentele direct în canal. Celălalt îl întreabă, consternat:
– De ce ai aruncat medicamentele ?
– Am fost la doctor, la un consult. Mi-a dat o rețetă. L-am plătit, că trebuie să trăiască și el. Am intrat la farmacie, am plătit medicamentele, că trebuie să trăiască și farmacistul…
– Și atunci… de ce le-ai aruncat ?
– Pai, după ce am citit contraindicațiile din prospect, am decis că trebuie să trăiesc și eu…
Acest website folosește cookies pentru a vă îmbunătăți experiența de navigare. Folosind acest site, sunteți de acord cu politica de cookies.AcceptView Policy
Manage Consent
To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.