Beneficiile exercițiilor fizice zilnice – care sunt? Exercițiile fizice sunt esențiale pentru menținerea sănătății fizice și mentale. Indiferent de vârstă, activitatea fizică regulată poate aduce beneficii pe termen lung, îmbunătățind calitatea vieții și reducând riscul multor boli. În acest articol, vom explora cum exercițiile fizice zilnice influențează corpul și mintea. Acestea includ îmbunătățirea stării de spirit și susținerea unui sistem cardiovascular sănătos.
1.Îmbunătățirea sănătății inimii și a sistemului cardiovascular
Exercițiile fizice regulate, în special cele de tip aerobic, susțin sănătatea cardiovasculară prin întărirea inimii și îmbunătățirea circulației sângelui. Activități precum mersul rapid, alergarea sau ciclismul ajută la reducerea nivelului de colesterol „rău” (LDL). De asemenea, ele contribuie la creșterea colesterolului „bun” (HDL). Astfel, riscul de boli cardiovasculare este diminuat.
Mișcarea zilnică contribuie la arderea caloriilor și la reglarea metabolismului, fiind esențială pentru menținerea unei greutăți sănătoase. Pe lângă beneficiile de control al greutății, exercițiile reduc grăsimea viscerală. Reducerea grăsimii viscerale scade riscul de diabet și alte afecțiuni metabolice.
Activitatea fizică regulată îmbunătățește capacitatea organismului de a utiliza oxigenul și nutrienții în celule. Aceasta crește nivelul de energie și reduce oboseala. Exercițiile fizice stimulează, de asemenea, producția de endorfine, care sunt responsabile pentru starea de bine și reducerea stresului.
4.Întărirea sistemului imunitar
Exercițiile fizice stimulează circulația limfei și ajută sistemul imunitar să funcționeze mai eficient. Prin mișcare regulată, organismul devine mai rezistent la infecții și recuperarea după boală poate fi mai rapidă.
5.Îmbunătățirea sănătății mentale și reducerea stresului
Studiile arată că activitatea fizică este extrem de benefică pentru sănătatea mentală. Exercițiile fizice pot ajuta la reducerea simptomelor de anxietate și depresie, promovând o stare de spirit mai pozitivă. Activitatea fizică stimulează, de asemenea, producția de dopamină și serotonină, hormoni care contribuie la sentimentul de fericire și satisfacție.
6.Susținerea sănătății oaselor și a mușchilor
Exercițiile fizice sunt esențiale pentru menținerea densității osoase. Ele sunt importante pentru prevenirea osteoporozei. Antrenamentele de rezistență și cu greutăți sunt deosebit de utile. Activitățile de acest tip întăresc mușchii și articulațiile, protejând corpul de leziuni și ajutând la menținerea echilibrului.
Sănătatea perfectă a mușchilor
Sănătate perfectă a pancreasului
Fertilitate perfectă!
Colagenul conferă elasticitate
Sănătatea perfectă a țesutului osos!
Sănătatea perfectă a întregului corp
Libertate de mișcare
Articulații mobile
Sănătatea perfectă a copiilor!
Sănătatea perfectă a oaselor
Vitamina cea mai faimoasă!
Sănătate perfectă a oaselor
Sănătatea perfectă a ficatului
Colagenul marin pentru articulații
7.Îmbunătățirea calității somnului
Persoanele care fac mișcare regulată adorm mai repede. De asemenea, se bucură de un somn mai profund. Exercițiile fizice contribuie la reglarea ritmului circadian, facilitând astfel un program de somn sănătos și odihnitor.
Concluzie
Beneficiile exercițiilor fizice zilnice se extind asupra întregului organism. Ele au efecte pozitive atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei mentale. Prin mișcare, corpul devine mai puternic, mai rezistent și mai pregătit să facă față provocărilor zilnice. Deși poate fi dificil să începem o rutină de exerciții, rezultatele pe termen lung fac ca efortul să merite.
Să trecem la acțiune!
Începe chiar astăzi! Începe cu pași mici și stabilește-ți obiective realiste. Poate fi vorba de o plimbare în parc. Poate fi o sesiune de yoga sau o scurtă alergare. Fiecare pas contribuie la sănătatea ta pe termen lung. Exercițiile fizice zilnice sunt un dar pe care îl faci corpului și minții tale!
Cancerul colorectal recurent si metastatic. Cancerul metastatic colorectal este o tumora secundara. Uneori, sunt tumori secundare. Aceasta rezultă prin diseminarea celulelor maligne prin intermediul sangelui si limfei la nivelul altor organe si tesuturi. Metastazarea începe cu invazia ganglionilor limfatici. Ulterior, sunt invadate și alte organe, precum ficatul, plămânii sau ovarele. In unele cazuri, neoplasmul colorectal poate fi vindecat chiar daca a metastazat in alte regiuni a corpului. In cazul in care nu poate fi tratat, exista totusi diferite metode. Aceste metode pot atenua simptomele. În plus, ele pot prelungi viata (metode paliative).
Cancerul recurent colorectal
Cancerul recurent colorectal este definit ca o tumora care reapare dupa tratament. Aceasta reapare la cateva luni sau ani de la terminarea acestuia. Uneori reapare in aceelasi loc, alteori apare in alte regiuni ale organismului (cel mai frecvent la nivelul ficatului). Nu se cunoaste cauza exacta a recidivei cancerului colorectal.
Simptome
O parte dintre pacientii cu neoplasm colorectal nu au simptome clinice, insa majorietatea pacientilor dezvolta la un moment dat simptome, precum:
– modificari ale tranzitului intestinal, precum diareea sau constipatia cronica sau prezenta unor scaune subtiri, sub forma de „creion”
– scaun cu sange sau scaun negru (melena)
– scaderea apetitului alimentar
– durere abdominala, predominant periombilicala
– scadere inexplicabila in greutate
– fatigabilitate (oboseala cronica).
Simptomele cancerului colorectal
Simptomele cancerului colorectal recidivant pot diferi in functie de localizarea acestora (a organelor sau tesuturilor invadate):
– localizarea hepatica poate cauza durere in hipocondrul drept (regiunea superioara dreapta a abdomenului), balonare, scaderea apetitului alimentar (anorexie), senzatie de prea plin
– localizarea pulmonara a tumorii recidivante poate cauza tuse, sputa sanguinolenta (hemoptizie), respiratie ingreunata (dispnee)
– localizarea ganglionara si anume infiltrarea tumorala a ganglionilor limfatici abdominali, poate cauza balonare, cresterea in volum a abdomenului, scaderea apetitului alimentar, senzatie de prea plin
– localizarea osoasa a tumorii poate cauza durere, in special la nivelul spatelui, soldurilor si pelvisului (regiunea abdominala inferioara).
Nutritie avansata in pasi simpli
4 zile cu o dieta controlata si aport de suplimente alimentare
Te ajuta sa incepi eliminarea toxinelor, sa te simti mai usor si mai plin de energie.
Dupa cum am amintit mai sus, cancerul este definit ca o conglomerare de celule anormale (maligne). Aceste mase celulare, cresc si formeaza tumori. In cancerul colorectal, procesul neoplazic incepe de obicei de la nivelul unui polip intestinal (tumora benigna). Excizia precoce a acestuia scade riscul de aparitie a tumorii. Exista persoane care au un numar mare de polipi intestinali (polipoza intestinala). Daca aceasta nu este tratata, este foarte posibil ca o parte dintre acesti polipi sa se transforme in cancer colorectal.
In cazul in care tumora nu este diagnosticata, aceasta va continua sa se dezvolte. Aceasta va invada (distruge) tesuturile si organele invecinate. Apoi, va disemina in alte regiuni ale organismului. Cancerul colorectal invadeaza ganglionii limfatici regionali, ca apoi sa disemineze in alte organe, cel mai frecvent la nivelul ficatului.
Când apare?
Cancerul recurent și metastatic colorectal apare atunci când celulele maligne sunt însămânțate pe cale sanguină sau limfatică în alte testuri. Acestea afectează și alte organe. Cancerul recurent apare de obicei în același loc. Totuși, poate avea și o altă localizare. Reapare deseori la luni sau chiar ani de zile de la terminarea tratamentului inițial.
Impactul pe care îl are cancerul colorectal asupra vieții fiecărui pacient diferă în funcție de stadiul evolutiv al tumorii. De asemenea, depinde de tratamentele aplicate și efectele secundare ale acestora. Nu în ultimul rând, este influențat de statusul emoțional personal.
Chiar si dupa un tratament eficient, cancerul colorectal poate recidiva. Acest lucru se intampla la aproximativ 50% dintre pacientii tratati. Recidiva este corelata de asemenea cu stadiul evolutiv al tumorii. De exemplu, daca neoplasmul colorectal a fost indepartat mai devreme, riscul de aparitie a cancerului recurent este mai mic. Aceasta conditie presupune ca el sa nu fi depasit intestinul.
Unii pacienti cu neoplasm colorectal metastatic sau recurent nu au simptome clinice. O parte dintre pacientii cu tumori metastazate si recidivante sunt diagnosticati pe parcursul controalelor medicale periodice. Ei sunt identificati chiar inaintea aparitiei simptomelor, precum radiografii toracice si teste de sange, etc. Cand simptomele sunt prezente, acestea sunt dependente de localizarea si extensia lor.
Este necesar un consult medical de specialitate ori de cate ori apare unul din urmatoarele simptome:
– modificare persistenta a tranzitului intestinal, precum: sangerare rectala, scaun melenic (negru, cu sange digerat), diaree sau constipatie cronica, senzatie de defecatie incompleta, scaun subtire in „creion”
– durere abdominala
– balonare si/sau pierderea apetitului alimentar
– scadere inexplicabila in greutate
– fatigatbilitate (oboseala cronica)
– tuse (de cele mai multe ori seaca)
– dispnee (respiratie ingreunata).
Expectativa vigilenta
Perioada de expectativa vigilenta este acel interval de timp. In acest timp, medicul specialist observa evolutia bolii. Nu se efectueaza niciun tratament antineoplazic. Aceasta abordare este folositoare când tratamentul poate face mai mult rău decât bine. Tratamentul nu poate vindeca tumora. Totuși, este important de reținut că, în această perioadă de așteptare, se pot administra medicamente simptomatice. Exemple de astfel de medicamente sunt antialgicele.
Persoanele diagnosticate si tratate pentru cancer colorectal, pot fi evaluate si tratate pe parcursul evolutiei bolii de urmatorii specialisti:
– gastroenterolog
– specialist in chirurgia colonului si rectului
– oncolog
– radioterapeut.
Investigatii
Metastazele tumorale precum si cancerul colorectal recidivant sunt diagnosticate prin urmatoarele investigatii:
– ecografia abdominala: care poate elucida cauza unei cresteri anormale a circumferintei abdominale sau cauza durerii abdominale cronice
– testele de sange: acestea pot evalua fatigabilitatea, febra, slabiciunea sau scaderea in greutate asociate procesului neoplazic (hemoleucograma completa, biochimia sangelui, antigene tumorale)
– radiografia toracica este utila in identificarea metastazelor mediastinale sau pulmonare, care provoaca dispnee si tuse sanguinolenta (hemoptizie)
– computer tomografia (CT), rezonanta magnetica nucleara (RMN) a toracelui si abdomenului sunt metode de investigatie moderne care pot determina eventualele determinari secundare (metastaze) la nivelul altor tesuturi si organe abdominale si toracale
– CT si RMN craniana pot evalua simptome precum cefaleea, confuzia, paralizia, pierderea constientei, tulburarile vizuale, vertijul, care pot indica localizarea cefalica a metastazelor tumorale
– biopsia, de exemplu biopsia hepatica sau pulmonara pentru a identifica celule maligne cu aceasta localizare
– scintigrafia osoasa care poate determina cu usurinta metastazele osoase ale cancerului colorectal.
Stadializare
Odata cu confirmarea diagnosticului de cancer colorectal, se efectueaza mai multe investigatii. Aceste investigatii sunt menite sa ajute la stadializarea bolii. Procesul poate oferi informatii asupra tumorii primare. De asemenea, poate indica diseminarea acesteia la nivelul organelor invecinate sau din alte regiuni ale corpului. Stadializarea tumorii este importanta pentru stabilirea unui tratament corect, care difera de la un stadiu la altul.
Urmatoarele investigatii sunt necesare in stadializarea cancerului colorectal:
– computer tomografia (CT) poate oferi informatii asupra dimensiunilor tumorii precum si a eventualelor determinari secundare (metastaze)
– biopsia ganglionara este importanta pentru ca ganglionii limfatici adiacenti tumorii sunt primii invadati; un examen anatomopatologic poate confirma prezenta celulelor maligne la acest nivel
– teste sanguine complete: sunt necesare urmatoarele teste care pot oferi informatii despre eventuala diseminare a tumorii
– hemoleucograma completa (numaratoarea celulelor sanguine rosii, albe si a trombocitelor)
– cantitatea de hemoglobina (proteina transportoare de oxigen), care este scazuta in anemia asociata procesului neoplazic
– hematocritul sanguin (cantitatea totala de celule rosii din sangele pacientului)
– antigenul carcinoembrionic este un parametru sanghin care este eliminat in circulatie atat de celulele normale cat si de cele maligne; cand sunt confirmate valori mari se poate suspiciona un proces tumoral
– rezonanta magnetica nucleara (RMN) este folosita deseori in stadializarea cancerului colorectal; este deseori folosita si o substanta de contrast (godoliniu), care are o afinitate mare pentru celulele maligne si care evidentiaza imagistic tesuturile invadate de procesul tumoral
– radiografia toracica si osoasa identifica metastazele pulmonare, mediastinale (organele si tesuturile dintre cei 2 plamani), osoase.
Stadii
Stadiul 0 (carcinom in situ)
In stadiul 0, tumora este limitata la nivelul mucoasei intestinale (primul strat interior al intestinului, aici se desfasoara procesul de absorbtie)
Stadiul I
In stadiul I, tumora a depasit stratul mucoasei intestinale si invadeaza al doilea strat intestinal, cel muscular. Acest stadiu mai poarta numele de stadiu Duke A.
Stadiul II
Stadiul II este subimpartit in sadiul IIA, respectiv IIB si mai este numit stadiul Duke B.
In stadiul IIA tumora a trecut de toate straturile intestinului si invadeaza tesuturile invecinate colonului si rectului.
In stadiul IIB tumora a depasit peretele intestinal si invadeaza organele invecinate, eventual si peritoneul.
Stadiul III
Stadiul III, este subimpartit in stadiile IIIA, IIIB si IIIC si mai poarta numele de stadiul Duke C.
In stadiul IIIA procesul tumoral a depasit colonul, respectiv rectul si invadeaza pana la 3 ganglioni limfatici adiacenti.
In stadiul IIIB procesul tumoral a invadat pana la 3 ganglioni limfatici si s-a extins:
– dincolo de stratul muscular intestinal, sau
– la nivelul tesuturilor invecinate rectului si colonului, sau
– dincolo de intestin, invadand organele invecinate sau peritoneul.
In stadiul IIIC procesul tumoral a invadat 4 sau mai multi ganglioni limfatici si s-a extins:
– dincolo de stratul muscular intestinal, sau
– la nivelul tesuturilor invecinate rectului si colonului, sau
– dincolo de intestin, invadand organele invecinate sau peritoneul.
Stadiul IV
In acest stadiu, procesul tumoral a depasit intestinul si are metastaze la nivelul altor organe, precum ficatul sau plamanii. Acest stadiu se mai numeste si Duke D.
Tratament
Tratamentul cancerului recurent si metastatic colorectal depinde de localizarea acestuia, preferintele personale privind tratamentul si starea generala de sanatate. In cazuri foarte rare, unele forme de cancer metastatic sau recurent pot fi vindecate, dar majoritatea acestor forme sunt incurabile. In acest caz tratamentul antineoplazic nu mai este folositor si se recurge la efectuarea unor tratamente paliative (care atenueaza simptomele).
Tratamentul acestor forme poate include:
– tratament chirurgical: in cazul in care tumora a recidivat la nivelul intestinului se poate folosi o metoda terapeutica chirurgicala; tratamentul chirurgical mai poate fi folosit si in cazul tumorilor recidivate sau diseminate la nivelul altor tesuturi sau organe, de exemplu, metastazele hepatice pot fi usor indepartate daca este afectat un lob hepatic
– tratament medicamentos: chimioterapia poate fi administrata fie oral fie parenteral (intravenos); tratamentul chimioterapic poate prelungi viata prin distrugerea celulelor canceroase restante si de asemenea poate atenua durerea cronica care acompaniaza procesul tumoral
– radioterapia: aceasta metoda terapeutica foloseste razele X pentru a distruge celulele maligne. Este eficienta in special in cazul tumorilor secundare care pot cauza blocaje. Radioterapia reduce de asemenea durerea sau sangerarea care pot insoti procesul tumoral.
Studiile medicale sunt metode tot mai des folosite. Acestea au ca scop gasirea unor noi metode de tratament a cancerului colorectal. Ele vizează și recidivele acestuia. Studiile sunt bazate pe ultimele informatii medicale.
Este important ca pacientul sa fie instruit cum poate sa controleze efectele neplacute ale terapiei. De asemenea, trebuie sa gestioneze boala propriu-zisa, pentru cresterea confortului fizic si psihic general. Orice pacient tratat pentru cancer colorectal, necesita efectuarea unor controale medicale regulate. Frecventa acestor vizite medicale depinde de timpul scurs de la diagnostic. Depinde si de stadiul evolutiv tumoral. Frecventa se bazeaza pe tipul tratamentului initial utilizat, precum si pe raspunsul la tratamentul efectuat.
Persoanele cu neoplasm colorectal, carora li se confirma diseminarea sau recidiva procesului tumoral, pot primi destul de greu aceasta veste. Este util ca acestia sa apeleze la ajutorul moral al familiei sau in unele cazuri la ajutor specializat (consiliere psihologica).
Sunt recomandate urmatoarele sfaturi in cazul persoanelor diagnosticate cu neoplasm colorectal recidivant:
– petrecerea timpului cu familia si prietenii apropiati
– petrecerea timpului in singuratate, in cazul persoanelor care prefera acest lucru sau care efectueaza diferite metode de relaxare sau control al durerii (de ex. Yoga)
– Comunicarea cu alte persoane cu acelasi diagnostic ajuta la acceptarea problemei. De asemenea, aceasta diminueaza impactul psihic negativ determinat de boala si tratamentul acesteia.
Tratament medicamentos
Chimioterapia este folosita pentru a stopa cresterea tumorala si de asemenea pentru diminuarea simptomelor neplacute care insotesc boala. Chimioterapicele pot fi administrate oral sau parenteral (intravenos). Exista mai multe chimioterapice folosite in tratamentul cancerului recurent si metastatic al colonului si rectului. Acestea, la fel ca si majoritatea chimioterapicelor, au efecte adverse neplacute. Se poate folosi de asemenea si medicatia simptomatica, pentru a atenua pe cat posibil aceste reactii adverse neplacute.
Chimioterapicele cel mai frecvent folosite in tratamentul cancerului colorectal recidivant si metastatic, sunt urmatoarele:
– Fluorouracil (5-FU)
– Leucovorin
– Capecitabine (Xeloda)
– Oxaliplatin (Eloxatin)
– Irinotecan (Camptosar)
– Cetuximab (Erbitux)
– Bevacizumab (Avastin).
Dintre medicamentele care atenueaza simptomele neplacute secundare chimioterapiei (precum greata sau varsaturile), amintim:
– antagonistii de serotonina, precum ondansetron (Zofran), granisetron (Kytril) sau dolasetron (Anzemet); aceste medicamente previn greata si varsaturile asociate chimioterapiei si sunt mai eficiente atunci cand sunt combinate cu corticoterapia (de exemplu cu dexametazona)
– aprepitant (Emed) este un medicament antiemetic folosit de obicei in asociere cu ondansetron si dexametazona intr-o cura de 3 zile
– phenotiazinele, precum Phenerganul si Compazina (proclorperazina)
– metoclopramidul (Reglan).
Studiile medicale folosesc de asemenea medicamente noi. Scopul este de a gasi tratamente antineoplazice noi si mai eficiente. Aceste tratamente ar trebui sa aiba mai putine efecte secundare neplacute.
De retinut!
Tratamentul chimioterapic in cazul cancerului colorectal recidivant sau metastazat, nu poate vindeca boala. Totuși, poate atenua simptomele clinice asociate. De asemenea, poate prelungi viata.
Tratament chirurgical
Dupa cum am amintit mai sus, cancerul recidivant sau metastatic colorectal poate avea parte de tratament chirurgical. Totuși, acest lucru depinde de stadiul evolutiv al tumorii. De asemenea, este influențat de localizarea acesteia.
Optiuni terapeutice chirurgicale
Optiunile chirurgicale in cazul neoplasmului colorectal recidivant sau metastazat, includ urmatoarele:
– rezectia intestinala: este o interventie chirurgicala care necesita excluderea portiunii intestinale afectata de tumora; chirurgul indeparteaza tumora cu pastrarea unei limite de siguranta, apoi sutureaza capetele intestinale ramase libere pentru a stabili integritatea functionala a inestinului; in cazul cancerului colorectal recidivant sau metastazat nu este posibila restabilirea integritatii functionale decat in cazuri destul de rare, de aceea este necesara efectuarea unei colostomii
– lobectomia hepatica este o interventie prin care tumora este indepartata de la nivelul ficatului, odata cu o parte a tesutului inconjurator sanatos; poate fi indepartat pana la jumatate din totalul tesutului hepatic, deoarece cealata jumatate este suficienta in mentinerea echilibrului metabolic; exista alte metode care pot distruge celulele maligne de la nivelul ficatului si anume, ablatia prin radiofrecventa si radiocoagularea
– Crioterapia este o metodă care folosește azotul lichid pentru a distruge celulele maligne metastazate la nivelul ficatului (chirurgical). Această metodă este utilizată când dimensiunea tumorii este relativ redusă.
In unele cazuri nu este posibila tratarea propriu zisa a tumorii. Totuși, se pot efectua diferite proceduri care atenueaza simptomele. Acestea fac mai usor de suportat evolutia bolii. De exemplu daca tumora blocheaza intestinul, este necesara interventia chirurgicala pentru a elimina complicatiile mecanice. Daca este obstruat rectul se poate realiza o interventie care foloseste un tub (un stent), care restabileste permeabilitatea lumenului rectal.
Tratamentul chirurgical poate fi folosit in cancerul colorectal recidivat la nivelul colonului sau recidivat/metastazat la nivelul ficatului, plamanilor sau ovarelor. Trebuie retinut ca tratamentul chirurgical nu vindeca neoplasmul colorectal. Totusi, poate atenua simptomele neplacute aparute odata cu evolutia bolii. De asemenea, poate incetini evolutia acesteia (tratament paliativ).
Radioterapia
Radioterapia este folosita pentru a distruge celulele maligne prin folosirea razelor X. Aceasta este deseori combinata cu tratamentul chirurgical si cu chimioterapia. In cancerul colorectal recidivant sau metastazat, radioterapia poate fi folosita ca metoda paliativa. Aceasta ajută la reducerea dimensiunii tumorii. De asemenea, reduce durerea provocata de extensia tumorala la nivelul altor organe.
Terapia biologica
Terapia biologica este o metoda care foloseste sistemul imun al organismului in lupta impotriva cancerului. In acest tip de terapie sunt folosite substante secretate in organism. De asemenea, se utilizeaza substante produse in laborator. Ele au rolul de a restabili mecanismul imun natural al organismului in lupta acestuia cu tumora. Acest tip de terapie mai poarta numele de bioterapie sau imunoterapie.
Tratament in functie de stadiu
Stadiul 0 (carcinom in situ)
Tratamentul stadiului 0 al cancerului colorectal poate include urmatoarele tipuri de terapie:
– excizie locala sau polipectomie simpla
– rezectie/anastomaoza este efectuata in cazul tumorilor mai mari dar localizate strict la nivelul colonului respectiv rectului.
Stadiul I
Tratamentul obisnuit al cancerului colorectal in stadiul I este rezectia cu anastomoza.
Stadiul II
Tratamentul stadiului II al cancerului colorectal, include:
– rezectia cu anastomoza
– studii clinice care folosesc chimioterapia, radioterapia sau terapia biologica, dupa efectuarea tratamentului chirurgical.
Stadiul III
Tratamentul stadiului III al cancerului colorectal, include:
– rezectie cu anastomoza si chimioterapie
– studii clinice care folosesc chimioterapia, radioterapia sau terapia biologica, dupa efectuarea tratamentului chirurgical.
Stadiul IV si cancerul colorectal recurent
Tratamentul stadiului IV al cancerului colorectal, include urmatoarele:
– rezectia cu anastomoza (tratament chirurgical de indepartare a tumorii sau bypass-ul tumorii cu suturarea capetelor libere a intestinului)
– tratament chirurgical de indepartare a diseminarilor secundare tumorale de la nivelul ficatului, plamanilor sau ovarelor
– radioterapie sau chimioterapie, ca metode paliative (nu trateaza tumora, dar atenueaza simptomele precum durerea)
– studii clinice care folosesc chimioterapia sau terapia biologica.
In tratamentul cancerului colorectal recurent, localizat, se poate utiliza excizia chirurgicala locala.
Cancerul colorectal recurent sau metastazat la nivelul ficatului, poate beneficia de urmatoarele tipuri de tratament:
– ablatia tumorii prin radiofrecventa sau crioterapie
– studii clinice care folosesc embolizarea hepatica cu radioterapia.
In cazul pacientilor cu neoplasm colorectal recurent dupa efectuarea terapiei chimioterapice, tratamentul poate continua cu o noua combinatie de medicamente. Aceasta poate imbunatati rezultatele chimioterapiei.
Sistemul limfatic: cum curăță corpul tău de toxine. Sistemul limfatic este una dintre cele mai fascinante părți ale corpului nostru. Este esențial, dar de multe ori rămâne puțin cunoscut. Acest sistem complex joacă un rol vital în menținerea sănătății prin curățarea corpului de toxine, bacterii și alte substanțe nocive. Fără sistemul limfatic, corpul nostru ar fi copleșit de deșeuri și ar deveni vulnerabil în fața infecțiilor. În acest articol, vom explora cum funcționează sistemul limfatic și de ce este atât de important pentru detoxifierea organismului.
1. Ce este sistemul limfatic?
Sistemul limfatic este o rețea de vase, ganglioni și organe limfatice, care include splina, timusul și amigdalele. Rolul principal al sistemului limfatic este să colecteze lichidul interstițial. Acesta conține toxine și alte deșeuri produse de celule. Sistemul limfatic transportă acest lichid prin vasele limfatice către ganglionii limfatici. Aici, acest lichid – numit limfă – este filtrat și curățat, eliminându-se agenții patogeni și toxinele.
Te ajuta sa incepi eliminarea toxinelor, sa te simti mai usor si mai plin de energie.
Sistemul limfatic funcționează ca o rețea de drenaj pentru corpul nostru. Limfa, un lichid clar ce circulă prin vasele limfatice, colectează toxine, bacterii și celule moarte din țesuturile corpului. Acest lichid limfatic este direcționat către ganglionii limfatici. Acolo, este filtrat și curățat de limfocite. Acestea sunt un tip de celule albe din sânge care detectează și neutralizează agenții patogeni.
Odată ce limfa este filtrată, lichidul curat este reintrodus în circulația sanguină prin venele mari din apropierea inimii. În acest fel, sistemul limfatic contribuie la eliminarea toxinelor și a deșeurilor și la protejarea organismului împotriva infecțiilor.
3. Ganglionii limfatici și rolul lor
Ganglionii limfatici sunt noduri mici, localizate de-a lungul vaselor limfatice, care joacă un rol esențial în filtrarea limfei. Acești ganglioni conțin limfocite, celule specializate în identificarea și distrugerea agenților patogeni, cum ar fi virusurile și bacteriile. Ganglionii limfatici devin vizibili și se inflamează atunci când corpul luptă împotriva unei infecții. Acesta este un semn că sistemul limfatic funcționează pentru a apăra organismul.
Nutritie avansata in pasi simpli – cu Aloe Peaches
Nutritie avansata in pasi simpli – cu Aloe Berry Nectar
Nutritie avansata in pasi simpli – cu Aloe Vera Gel
Detoxifierea este unul dintre procesele esențiale ale corpului, iar sistemul limfatic joacă un rol central în acest proces. Prin colectarea și eliminarea toxinelor, sistemul limfatic ajută la menținerea unui echilibru intern sănătos. Spre deosebire de sistemul circulator, care are inima ca pompă, sistemul limfatic depinde de mișcarea mușchilor pentru a circula. De aceea, exercițiile fizice, masajul limfatic și hidratarea sunt esențiale pentru buna funcționare a acestuia.
5. Cum îți poți sprijini sistemul limfatic?
Există câteva modalități eficiente de a sprijini sănătatea sistemului limfatic și de a ajuta organismul să elimine toxinele mai eficient:
Hidratarea: Consumul suficient de apă ajută la menținerea limfei într-o stare fluidă și la facilitarea eliminării toxinelor.
Exercițiile fizice: Activitatea fizică stimulează mișcarea limfei, ajutând la drenajul limfatic și detoxifiere.
Masajul limfatic: Un masaj limfatic specializat poate ajuta la stimularea circulației limfei și la eliminarea toxinelor.
Respirația profundă: Respirația adâncă poate contribui la stimularea fluxului limfatic.
Alimentația sănătoasă: Consumul de alimente bogate în antioxidanți și fibre ajută la menținerea sănătății sistemului limfatic.
4 zile cu o dieta controlata si aport de suplimente alimentare
Sistemul limfatic este adesea trecut cu vederea, dar joacă un rol esențial în menținerea sănătății generale a organismului. Fără acest sistem de curățare și apărare, corpul ar fi vulnerabil în fața bolilor și infecțiilor. Prin îmbunătățirea stilului de viață și adoptarea unor obiceiuri sănătoase, putem susține funcționarea optimă a acestui sistem vital.
Să trecem la acțiune!
Pentru a-ți menține sistemul limfatic sănătos și eficient, începe să faci mici schimbări în stilul tău de viață. Încearcă să incluzi mai multă mișcare, să bei suficientă apă și să adopți o dietă echilibrată. Acordă atenție acestui sistem nevăzut, dar puternic, care îți susține sănătatea în fiecare zi. Investind în el, vei culege beneficiile pe termen lung pentru sănătatea ta generală!
Sistemul limfatic este situat de-a lungul corpului, si actioneaza ca un sistem de canalizare in miniatura. El are marele rol de a transporta deseurile din celule, sange, colon si rinichi, intrucat functioneaza ca un filtru pentru bacterii, microorganisme si de eliminator a celulelor moarte si a deseurilor din corp.
Alimentele pe care le consumam sunt digerate de organism pentru a extrage substantele nutritive necesare pentru fiecare celula vie a corpului nostru. Celulele la randul lor proceseaza acesti nutrienti si astfel sunt eliberate unele deseuri. O detoxifiere regulata este vitala, altfel organismul nostru se va ineca in propriile deseuri si vor aparea blocaje ale ganglionilor limfatici, care vor reduce capacitatea organismului de a rezista la boli.
Cine are nevoie de o curățare a limfei?
Toata lumea are nevoie de o detoxifiere a sistemului limfatic, pentru a scapa de toate deseurile acumulate de-a lungul vietii. Curatarea acestui sistem ajuta la curatarea fiecarui organ din corp. Sistemul limfatic se poate bloca din cauza unui consum excesiv de lactate, tutun, alcool, medicamente, sau din cauza deshidratarii, pesticidelor, bolilor si virusilor.
Simptomele unui sistem limfatic lent, încărcat:
– Incapacitatea de a lupta impotriva infectiilor si bolilor
– Infectii recurente si boli recidivante
– Oboseala persistenta care nu se amelioreaza prin somn si odihna
– Umflarea ganglionilor limfatici constanta (acest simptom poate de asemenea fi un semn al unei boli grave: limfom, leucemie sau tulburari autoimune)
– Umflarea splinei
– Pietre la amigdale
– Circulatia sangelui proasta
– Mancarimi pe corp care nu sunt cauzate de iritatii sau boli de piele
– Transpiratie excesiva
– Tensiune arteriala sistolica mare
– Alergii si sinuzita
I. Curățarea limfei – Tratamente naturiste
1. Clisma cu Coada-Calului
Se prepara 2 litri de ceai de coada-calului din 4 lingurite de planta la 2 litri de apa. Se fac clisme dimineata si seara. Programul dureaza 3 zile si este mai strict: nu se mananca nimic toata ziua, doar se beau 3-4 litri de lichide: 2 litri de apa, un litru de suc de grepfruit, 1-2 pahare de suc de lamaie si portocale.
2. Suc de Afine
Sucul de afine poate curata sistemul limfatic, intestinele si rinichii de diferite tipuri de toxine daunatoare. Afinele contin foarte multi compusi care ajuta la eliminarea grasimii din sistemul limfatic, si antioxidanti (mai ales Vitamina C) care contribuie la detoxifierea rinichilor, fibre dietetice, Vitamina K, potasiu si Vitamina A.
3. Infuzie de plante pentru curățarea limfei
– 2 parti galbenele
– 2 parti lipicioasa
– 1 parte lumanarica
Se pun plantele intr-o cratita si se acopera cu apa rece. Se fierb la foc mic 20-45 de minute. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, timp de mai multe saptamani.
Galbenelele sunt un tonic imunitar general care ajuta la curatarea limfei si reducerea inflamatiilor pielii. Lipicioasa este o planta care stimuleaza activitatea sistemului limfatic si a organelor, ajuta in congestia limfatica si ganglioni limfatici inflamati. Lipicioasa curata si hraneste de asemenea sangele. Lumanarica decongestioneaza limfa prin activarea functiei sale si tratarea ganglionilor limfatici umflati sau blocati la nivelul gatului, bratelor si regiunii anghinala.
4. Ceai de drăgaică (sânziene)
Ceaiul de dragaica (sanziene) se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de apa, si se fierbe 10 minute. Se beau cate 2 litri pe zi. Cura dureaza 3-4 saptamani.
II. Dieta pentru curățarea limfei
– Supa de legume
Vitaminele si mineralele sunt extrem de importante pentru procesul de detoxifiere. Dieta de curatare a sistemului limfatic se bazeaza astfel pe consumul de alimente organice, proaspete: ceapa verde, dovlecei, telina, patrunjel, seminte de mustar, gulii, varza, ardei, spanac, salata verde, broccoli si morcovi. De la unele din aceste legume se pot folosi si radacina si frunzele. Se pot consuma sub forma de supa cu apa distilata, din care se beau cate 3 pahare pe zi, inainte de masa.
– Usturoi si ghimbir
Tot la capitolul alimente detoxifiante, medicii naturisti recomanda usturoiul, ca un asistent puternic pentru sistemul limfatic, care il ajuta sa scurga toate metalele toxice si otravurile din corp, precum si ghimbirul, care stimuleaza circulatia sangelui si lichidelor din corp, inclusiv a lichidului limfatic.
Conform filozofiilor orientale, fie că sunt indiene, chineze, tibetane sau thailandeze, partea stângă a corpului este total diferită de partea dreaptă. Chiar și unele tradiții monahale budiste includ în preceptele lor ca monahii să doarmă pe partea stângă.
Deși sună ciudat, odihna și somnul pe partea stângă au multe beneficii pentru sănătate.
Detoxifiere perfectă!
Limfa se drenează spre stânga
Partea stângă a corpului este partea dominantă a sistemului limfatic. Cea mai mare parte a limfei se scurge în canalul toracic situat pe partea stângă. În calea sa, limfa transportă proteine, metaboliți ai glucozei și deșeuri care sunt purificate de ganglionii limfatici pentru a fi drenate pe partea stângă.
Derivat din cele de mai sus, este obișnuit să deducem în medicina orientală că afecțiunile din partea stângă a corpului se pot datora congestiei cronice a sistemului limfatic.
Conform Ayurveda, congestia are loc în organism prin respectarea anumitor priorități. Dacă sistemul limfatic este cogestionat, ulterior ficatul și sângele se saturează cu substanțe toxice. Simptomele primare ale congestiei apar pe partea stângă a corpului înainte de a se muta în partea dreaptă, unde apar mai târziu.
Limfa și oboseala de după masă
Sugestia indiană este ca, dacă iei o pauză după ce ai mâncat, fă-o întinzându-te pe partea stângă. Timpul de pauză nu trebuie să depășească 10 minute și este diferit de somnul de după-amiază, care este de obicei de 20 de minute sau mai mult.
Stomacul și pancreasul atârnă pe partea stângă. Când vă întindeți pe partea stângă, ambele atârnă în mod natural, permițând o digestie optimă și eficientă.
Limfa și mișcarea alimentelor
Alimentele sunt determinate să se miște în mod natural prin stomac, iar enzimele pancreatice sunt secretate treptat și nu dintr-o singură mișcare, ceea ce se întâmplă dacă te întinzi pe partea dreaptă.
Când stai întins pe partea stângă, ficatul și vezica biliară atârnă de partea dreaptă.
Odihna pe partea stângă le permite să atârne și să-și secrete enzimele prețioase în tractul digestiv, emulsionând grăsimile și neutralizând acizii din stomac.
Când sistemul digestiv este stimulat în acest fel, ciclul tău digestiv este mai scurt și nu te lasă lent pentru restul după-amiezii. Încearcă să te odihnești 10 minute pe partea stângă după ce ai mâncat.
Simțiți-vă plin de energie și nu obosiți după ce mâncați
Încercați să mâncați relaxat la prânz și nu uitați să vă odihniți pe partea stângă și să verificați că vă veți simți mai energici și cu o digestie mai bună.
Magia dormitului pe partea stânga: cea mai bună eliminare a limfei
Intestinul subțire elimină toxinele prin valva ileocecală (VIC) din partea dreaptă a corpului la debutul intestinului gros. Intestinul gros este situat pe partea dreaptă a corpului, traversează abdomenul și coboară pe partea stângă.
Prin VIC, dormitul pe partea stângă permite gravitației să stimuleze mai ușor deșeurile corporale în intestinul gros din intestinul subțire.
In timpul noptii, continuând să dormi pe partea stângă, resturile se mișcă mai ușor spre colonul descendent iar dimineața eliminarea va fi mai ușoară.
Vitalitate la superlativ!
Cea mai bună funcționare a inimii si a limfei
Mai mult de 80% din inimă este situată în partea stângă a corpului. Dacă dormi pe partea stângă, limfa drenată către inimă va fi condusă de gravitație, ajutându inima în timp ce dormi.
Aorta, care este cea mai mare arteră a corpului, iese din partea superioară a inimii și se arcuiește la stânga înainte de a coborî în abdomen. Când doarmi pe partea stângă, inima pompează mai ușor sângele în aorta descendentă.
Dormitul pe partea stângă permite intestinelor să se îndepărteze de vena cavă care transportă sângele înapoi la inimă. În mod remarcabil, vena cavă se sprijină pe partea dreaptă a coloanei vertebrale, așa că atunci când vă culcați pe partea stângă, viscerele se îndepărtează de vena cavă.
Din nou gravitația face ca inima să lucreze mai ușor.
Splina face parte din sistemul limfatic și se află, de asemenea, pe partea stângă a corpului. Funcția sa este cea a unui ganglion limfatic mare care filtrează limfa și în plus filtrează sângele. Când vă culcați pe partea stângă, întoarcerea lichidului în splină este mai ușoară și are loc mai ușor prin gravitație.
Sistemul limfatic drenează toate celulele corpului prin contracții și mișcări musculare și nu prin pomparea inimii.nu Ajutând limfa să se scurgă în splină și inimă prin gravitație este o modalitate simplă de a vă purifica corpul fără să faceți nimic.
AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie
– Nu rontai perioade lungi de timp ( popcorn la film sau seminte, alune, etc.)
– Asteapta 2 ore dupa gustari si 3 ore dupa mese principale.
– Nu combina prea multe alimente odata. ( mananci marul si dupa 30 min mananci nucile)
„Digestia implică mestecare hranei, transmiterea acesteia de-a lungul tractului digestiv şi descompunerea moleculelor de hrană în molecule mai mici ce pot fi asimilate de organism. În gura se formează bolul alimentar care este împins prin faringe în esofag, iar de aici în stomac. O dată ajuns în stomac, bolul este amestecat cu sucul gastric, formând chimul. Chimul este împins, prin contracţii ale muşchilor stomacului, prin duoden, în intestinul subţire. Aici sucurile intestinale continuă descompunerea macromoleculelor, iar prin epiteliul intestinal (membrana ce acoperă intestinul) substanţele nutritive rezultate din digestie sunt absorbite în sânge.
Rolul sistemului gastrointestinal, SGI, este acela de a digera mâncarea şi de a absorbi nutrienţii, sărurile şi apa în scopul hrănirii organismului.
Glandele salivare produc o enzimă ce începe transformarea amidonului din hrană în particule mai mici. Apoi, în stomac, mucoasa stomacală produce sucul gastric şi enzime ce digeră proteinele. După ce stomacul împinge amestecul rezultat de primele faze ale digestiei în intestinul subțire, hrana este amestecată cu substanțele produse de alte două organe: pancreasul şi ficatul. Pancreasul produce un suc ce conține o serie de enzime care descompun carbohidrații, grăsimile şi proteinele. Ficatul eliberează bila. Bila este stocată în perioada dintre mese în vezica biliară. La ora mesei, vezica biliară transferă bila în intestine unde grăsimile sunt descompuse. După ce grăsimile sunt astfel descompuse, enzime produse de pancreas ori de glande ale pereților intestinelor digeră particule rezultate.
Digestia este procesul de descompunere a alimentelor ingerate în componente simple ce pot fi absorbite de către organism pentru construirea şi hrănirea celulelor, precum şi pentru obţinerea energiei necesare activităţilor zilnice. Se realizează cu ajutorul secreţiilor diferitelor organe implicate în digestie şi al motilităţii (activitatea muşchilor SGI de amestecare şi împingere a hranei către capătul tractului digestiv).
Digestia se face la nivelul monozaharidelor. Enzimele din tractul intestinal descompun hrana în particule: grăsimi, proteine şi carbohidrați. Carbohidrații sunt: amidonul (polizaharidă) ce este descompus în glucoză, dizaharidele (descompusă în glucoză şi fructoză, lactoza-descompusă în glucoză şi galactoză şi maltoza-descompusă în glucoză). Proteinele sunt digerate ca aminoacizi şi mici lanțuri de peptide de 2 ori 3 aminoacizi. Grăsimile sunt constituite din trigliceride şi sunt digerate ca monogliceride şi acizi graşi.
Absorbţia reprezintă trecerea nutrienţilor, sărurilor şi a apei din intestin în sânge ori limfă prin intermediul epiteliului sistemului gastro-intestinal.”
AUTOR: prof. dr. Mirela Wagner, specializare oncologie, dermatologie, neurologie
Acest website folosește cookies pentru a vă îmbunătăți experiența de navigare. Folosind acest site, sunteți de acord cu politica de cookies.AcceptView Policy
Manage Consent
To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
