Cancerul de stomac

woman suffering from a stomach pain

Mii de cazuri de cancer de stomac noi anual!

În România sunt diagnosticate anual aproximativ 4000 de cazuri noi de cancer de stomac, fiind mai frecvent în rândul bărbaților (2.500) decât în cazul femeilor (1.500 cazuri).

Cancerul de stomac, denumit și cancer gastric este o tumoare malignă care apare atunci când un grup de celule anormale se dezvoltă în interiorul stomacului. Aceste celule au abilitatea de a invada țesuturile și de a se răspândi către organe aflate la distanță.

Optimizează digestia!
Curăță intestinele!
Repară flora intestinală!

Cauzele şi factorii de risc

Cancerul începe cu o modificare în structura ADN-ului. ADN-ul este un component ce se găsește în fiecare celulă a ființelor vii, fiind esențial pentru identificarea fiecărui organism. De asemenea, ADN-ul oferă celulelor un set de informații de bază, ca de exemplu momentul creșterii și reproducerii.

O schimbare în structura ADN-ului este cunoscută sub denumirea de mutaţie şi poate altera instrucţiunile care controlează creşterea celulelor. Acest lucru înseamnă faptul că celulele continuă să crească în loc să se oprească atunci când trebuie, ceea ce duce la reproducerea celulelor în mod incontrolabil, producând o porţiune de ţesut numit tumoră.

Modificări ale ADN-ului

Nu se ştie cu exactitate încă ce anume declanşează modificări ale ADN-ului care duc la cancerul de stomac şi de ce doar un număr mic de persoane dezvoltă cancerul de stomac.

Cu toate acestea, există un număr semnificativ de factori de risc pentru cancerul gastric, și anume:

1.

  • Vârsta

Riscul de a dezvolta cancer de stomac creşte odată cu vârsta. Majoritatea cazurilor apar la persoane de peste 55 de ani cu o medie de vârstă în jur de 70 la momentul diagnosticării.

2.

  • Sexul

Bărbaţii sunt aproximativ de două ori mai predispuşi decât femeile la dezvoltarea cancerului de stomac. Nu este clar de ce această incidenţă predomină în cazul bărbaţilor.

3.

  • Fumatul

Fumătorii pot fi de două ori mai predispuşi la dezvoltarea cancerului de stomac în comparaţie cu nefumătorii. Acest lucru se datorează faptului că fumul de ţigară va fi întotdeauna înghiţit la inhalare ajungând în stomac, iar tutunul conţine multe substanţe dăunătoare care pot deteriora celulele.

Cu cât fumaţi mai mult şi pentru o perioadă mai lungă, cu atât mai mare este riscul. În cazul fumătorilor obişnuiţi sunt şanse cu 1 ½ mai mari de a dezvolta cancer de stomac decât în cazul nefumătorilor.

4.

  • H. Pylori

H. Pylori este un tip de bacterie frecvent întâlnit la majoritatea populaţiei lumii.

În cazul celor mai multe persoane, bacteria este inofensivă, dar de cele mai multe ori H. Pylori provoacă afecțiuni precum ulcerele de stomac, crizele recurente de indigestie sau inflamaţiile cronice ale mucoasei stomacale (gastrită atrofică).

Cercetările au descoperit faptul că persoanele cu gastrită atrofică severă prezintă cel mai ridicat risc de dezvoltare a cancerului de stomac, deşi acest risc este foarte mic.

5.

  • Dieta

O dietă bogată în sare, legume murate (precum ceapa murată sau piccalilli), peştele sărat şi carnea afumată (precum păstrama sau carnea de vită afumată) creşte riscul apariţiei cancerului gastric.

Ţările în care acest tip de alimentație este populară, precum Japonia, China, prezintă un număr mai mare de cazuri de cancer de stomac, mai mare decât se anticipează în mod normal.

6.

  • Istoricul familial

Probabilitatea să dezvoltaţi cancer gastric este destul de mare în cazul în care există o rudă apropiată (de exemplu: unul dintre părinţi, fratele/sora) ce manifestă această boală. Conform unor studii, incidența apariției cancerului de stomac la alt membru al familiei crește cu aproximativ 1 ½ .

Explicaţia pentru care această afecţiune are legătură cu gradul de rudenie nu este încă clarificată; se presupune că eventuala conexiune dintre membrii unei familii şi apariţia cancerului de stomac este dată de faptul că aceştia prezintă aceiaşi factori de risc.

În aproximativ 1 din 50 de cazuri, testele au demonstrat că indivizii prezintă mutaţii genetice (modificări produse în materialul genetic, putând afecta anumite regiuni mai mici sau mai mari situate de-a lungul uneia sau mai multor gene) în gena ce codifică caderina E (CDH1). Caderina E este un membru al familiei caderinelor, proteine cu rol esenţial în stabilirea şi menţinerea polarităţii celulelor epiteliale. Cancerul gastric prezintă o expresie redusă a caderinei E în raport cu celulele normale. Acest efect de cauzalitate dintre pierderea expresiei CDH1 şi apariţia tumorii a fost demonstrată utilizând linii celulare de carcinom şi modele transgenice nu numai în cazul acestui tip de cancer, dar şi în rândul cancerului intestinal, mamar, ovarian.

Cercetările privind cancerul de stomac au arătat, de asemenea, că persoanele cu grupa de sânge A prezintă un risc ridicat pentru dezvoltarea acestui tip de tumoră. Întrucât grupele de sânge se moştenesc de la părinţi şi nu se schimbă în timpul vieţii, acest lucru reprezintă un argument pentru care istoricul familial poate fi un risc în apariţia cancerului.

Pe de altă parte există anumite boli genetice, precum: sindromul Peutz Jeghers, cancerul colorectal nonpolipozic ereditar, polipoza adenomatoasă familială care reprezintă predispoziţii pentru dezvoltarea cancerului de stomac. Dintre aceste trei afecţiuni enumerate anterior, polipoza adenomatoasă familială (FAP) face mai probabilă apariţia unei tumori gastrice. FAP provoacă apariţia a sute de polipi (creşteri mici), care se formează în sistemul digestiv (în special la nivelul colonului) şi care conduc la riscul de a dezvolta cancer intestinal.

7.

  • Alt tip de cancer în antecedente

Dacă aţi avut un alt tip de cancer, precum cancer de esofag sau limfom non-Hodgkin (formă de cancer care se dezvoltă la nivelul celulelor sanguine albe în sistemul autoimun), prezentaţi un risc crescut de a dezvolta cancer de stomac.

Există şi alte tipuri de cancer care fac mai probabilă dezvoltarea cancerul de stomac atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Pentru bărbaţi, riscul de cancer de stomac este mai crescut dacă există în antecedente cancer de prostată, vezical, de intestin sau testicular. Pentru femei, riscul de a dezvolta cancer de stomac creşte dacă înainte au fost diagnosticate cu cancer ovarian, mamar sau de col uterin.

8.

  • Anumite afecţiuni medicale

Dacă aveţi anumite afecţiuni medicale (precum cele enumerate mai jos), acestea pot creşte riscul de dezvoltare a cancerului de stomac.

  • Esofagită: inflamarea esofagului, provocată de un reflux al acidului stomacal.
  • Boala refluxului gastro-esofagian (BRGE): o formă severă de esofagită.
  • Anemie pernicioasă: un deficit de vitamina B12, care apare atunci când corpul nu poate absorbi corespunzător vitamina.
  • Ulcere stomacale peptice: un tip de ulcer al mucoasei stomacale provocat de regulă de o infecţie cu H. pylori.
  • Esofagul Barrett: modificări anormale ale celulelor de la nivelul esofagului. Şi această afecţiune creşte riscul de apariţie a cancerului esofagian.
  • Intervenţie chirurgicală care afectează stomacul

Dacă aţi avut în antecedente una sau mai multe intervenţii chirurgicale la nivelul stomacului sau într-o anumită regiune a corpului stomacului este mult mai posibil să dezvoltaţi cancer gastric.

Aceasta poate include intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea unei părţi a stomacului

(intervenţie cunoscută ca gastrectomie parţială), intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea parţială a nervului vag (nervul care poartă informaţia de la creier la organele precum inima, plămâni şi sistemul digestiv) sau intervenţie chirurgicală pentru a trata ulcerul.

Cum se extinde cancerul de stomac

Cancerul de stomac se poate răspândi în 3 moduri:

  • Direct – cancerul se poate răspândi în afara stomacului şi la nivelul ţesuturilor şi organelor învecinate, precum pancreasul, colonul şi intestinul subţire.
  • Prin sistemul limfatic – sistemul limfatic reprezintă o serie de ganglioni (sau noduli) care sunt localizați în întreg corpul, în mod similar cu sistemul circulator sanguin; ganglionii produc multe celule specializate care sunt necesare sistemului imunitar pentru a lupta împotriva infecţiei.
  • Prin sânge – care în cele mai multe cazuri va provoca răspândirea cancerului de la stomac la ficat.

Cancerul de stomac care se răspândeşte la o altă parte a corpului este cunoscut sub numele de cancer de stomac metastatic.

Simptomele cancerului de stomac

Cancerul gastric prezintă de multe ori simptome nespecifice și din această cauză majoritatea pacienților se prezintă la medic cu boală în stadiu avansat. Aceste semne ale cancerului de stomac sunt adesea similare cu cele pe care le manifestă pacienții cu gastrită sau ulcer. Din acest motiv cancerul gastric – de multe ori – este diagnosticat târziu.

Simptomele incipiente ale cancerului de stomac pot include:

  • Indigestie persistentă sau disconfort abdominal;
  • Meteorism şi gaze frecvente;
  • Arsuri la stomac;
  • Senzaţie de plin foarte repede atunci când mâncaţi;
  • Senzaţie de balonare imediat după masă;
  • Dureri la nivelul stomacului sau pieptului (stern);
  • Senzaţie de rău/ greață.

Simptome alarmante

Este important să se verifice orice posibile simptome ale cancerului de stomac cât mai curând posibil.

Până în prezent s-au identificat un număr de simptome alarmante:

  • Aveţi dificultăţi la înghiţire.
  • Vărsături (care pot prezenta sânge).
  • Aveţi indigestie în combinaţie cu una sau mai multe din următoarele manifestări:
  • Pierdere în greutate;
  • Stare de rău;
  • Anemie.
  • Aveţi peste 55 de ani şi dezvoltaţi indigestie persistentă.
  • Dezvoltaţi indigestie şi aveţi una sau mai multe din următoarele în istoricul medical:
  • Un istoric familial de cancer de stomac;
  • Intervenţie chirurgicală anterioară pentru ulcere de stomac;
  • Esofagul Barrett – o afecţiune în care celulele anormale se dezvoltă pe căptuşeala interioară a esofagului;
  • Anemie pernicioasă;
  • Displazie – acumulare de celule anormale care nu sunt de fapt canceroase, dar care ar putea să se transforme în celule canceroase mai târziu;
  • Gastrită – inflamaţie a mucoasei stomacului.
  • Vă confruntaţi cu îngălbenirea ochilor şi a pielii (icter).
  • Dezvoltaţi o porţiune umflată vizibil în partea superioară a abdomenului.

Cancerul de stomac avansat

Simptomele cancerului de stomac mai avansat ar putea include:

  • Sânge în scaune sau scaune negre;
  • Pierderea poftei de mâncare;
  • Pierdere în greutate, fără o cauză aparentă;
  • Oboseală;
  • Senzaţie de greutate în stomac;
  • Anemie.
Programează acum o investigație!

Tratamentul cancerului de stomac

Persoanele cu cancer trebuie să beneficieze de îngrijire din partea unei echipe multidisciplinare. Aceasta este o echipă de specialişti care lucrează împreună pentru a oferi cel mai bun tratament şi cea mai bună îngrijire şi care ia decizii în cadrul unei Comisii Oncologice. Luarea deciziei va avea în vedere:

  • Tipul şi dimensiunea cancerului;
  • Gradul acestuia (stadiul – citiţi mai multe în cadrul secţiunii);
  • Starea generală de sănătate;
  • Dacă există răspândire a cancerului la nivelul altor organe ale corpului.

AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor

cheerful woman practicing yoga with praying hands in wheelchair

Ce este boala Hodgkin – o boală a pradoxurilor?

Boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor, este o maladie cu trăsături distincte şi destul de răspîndită, astfel încît să împartă limfoamele (cancerele ţesutului limfatic) în hodgkiniene şi nehodgkiniene. Boala are manifestări clinice relativ discrete, uneori diagnosticul fiind pus cu totul întîmplător pe o radiografie făcută în alt scop. Este o boală canceroasă, cu tot cortegiul de temeri. Această maladie a fost temeinic şi îndelung cercetată, începînd cu Thomas Hodgkin în 1832, astfel că s-au obţinut rezultate importante în diagnostic, stadializare şi terapie, fiind un etalon al progreselor ştiinţifice medicale. Apare mai ales la persoanele între 15 şi 45 de ani, iar diagnosticul nu mai reprezintă o fatalitate, dacă pacientul beneficiază de tratament corect. În aceste condiţii, el are şanse uriaşe de supravieţuire.

Boala Hodgkin este un limfom, adică un cancer al sistemului limfatic, responsabil cu răspunsul nostru imun. Din motive încă necunoscute, celule limfatice îşi pierd proprietăţile normale, trăiesc mai mult şi se răspîndesc, generînd acelaşi tip de celule anormale, care colonizează în ordine grupele ganglionare, splina, ficatul.

Simptomele bolii Hodgkin – o boală a paradoxurilor

Apare cu predilecţie la tineri, existînd o afectare vizibilă a sexului masculin (raport de 4/1), în mecanismul patogen fiind implicat factorul ereditar şi posibil cel infecţios, legat de infecţiile în antecedente cu virusul Epstein Barr, precum şi o disfuncţie a sistemului imunitar.

Simptomele iniţiale sînt nespecifice, semănînd cu o stare gripală:

  • febră,
  • oboseală,
  • transpiraţii nocturne.

La acestea se adaugă în timp:

  • adenopatii (măriri ale ganglionilor) nedureroase, situate de obicei cervical, în zona axilară sau inghinală,
  • scădere vizibilă în greutate (peste 10% din greutatea corporală în cîteva luni),
  • diminuarea apetitului,
  • prurit intens,
  • mărirea ficatului şi splinei,

precum şi semne produse de masele ganglionare toracice sau abdominale:

  • icter,
  • edeme ale membrelor,
  • dispnee,
  • anemie.

Diagnosticarea bolii Hodgkin

Precizarea diagnosticului se face în urma examenului fizic, completat cu examene radiologice, tomografice sau de rezonanţă magnetică, examen de sînge, însă testul decisiv este biopsia ganglionară, care evidenţiază existenţa celulelor anormale specifice Reed-Sternberg. Un lucru la fel de important este precizarea stadiului evolutiv, care este criteriul esenţial în stabilirea conduitei terapeutice. Există patru stadii ale bolii, fiecare cu anumite subtipuri, care apreciază dimensiunea afectării ganglionare.

În stadiile I şi II, după un tratament corect, remisia intervine în circa 80% dintre cazuri, în timp ce în celelalte stadii scade la 60%. De aici importanţa diagnosticului precoce şi a prezentării urgente la medic atunci cînd observăm sau simţim o formaţiune tumorală, indiferent de mărimea ei, chiar dacă aceasta e nedureroasă. După încheierea tratamentului, bolnavul trebuie tratat pentru eventualele efecte adverse şi monitorizat pentru depistarea semnelor de reapariţie a bolii.

Terapii pentru boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor

Tratamentul are ca scop principal distrugerea celulelor maligne şi se poate face prin radioterapie, chimioterapie sau prin asocierea celor două metode. O altă opţiune terapeutică este transplantul medular. Deşi tratamentele sînt invazive şi greu de suportat, expunînd la numeroase efecte adverse, totuşi rezultatele sînt indiscutabile.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatoligie, neurologie, oncologie

Cancerul de prostată

prostate cancer text

Cât de des este întâlnită boala?

Al doilea ca frecvenţă dintre cancerele bărbaţilor, reprezintă circa 15% din totalul tumorilor maligne diagnosticate în întreaga lume. Deşi au fost efectuate numeroase cercetări cu privire la cancerul de prostată, nu s-a descoperit până în prezent modul în care boala poate fi prevenită. Diagnosticarea precoce rămâne singura metodă care poate scădea mortalitatea pentru acest tip de cancer.

Forever – sursa ta de bunăstare!

Ce știm și ce nu știm despre cancerul de prostată?

Deşi nu poate fi ştiut cu exactitate dacă un bărbat va dezvolta sau nu cancer de prostată, există o serie de factori care pot indica un risc mai mare în acest sens. Unul dintre aceştia este dat de vârstă. Acest tip de cancer apare rar în rândul bărbaţilor sub 40 de ani, în schimb riscul de a dezvolta afecţiunea creşte considerabil după vârsta de 50 de ani şi mai ales după 65 de ani. 6 din 10 cazuri de cancer de prostată sunt la bărbaţi de peste 65 de ani.

Dietă sănătoasă pentru cancerul de prostată?

Nici măcar o dietă sănătoasă nu poate garanta că veţi fi ocoliţi de cancer de prostată. Deşi unele studii au arătat că bărbaţii care consumă regulat carne roşie sau lactate cu conţinut mare de grăsime şi foarte puţine legume au un risc uşor mai ridicat de a dezvolta acest tip de cancer. Alte studii au asociat consumul de alimente sau suplimente cu calciu cu un risc mai mare de cancer de prostată, însă toate aceste lucruri trebuie privite strict ipotetic în momentul de faţă.

„De asemenea, au fost efectuate numeroase studii în ceea ce priveşte atât factori endogeni, cât şi cei exogeni şi de mediu implicaţi în riscul de apariţie şi de progresie al cancerului de prostată. Astfel au fost studiate corelaţiile cu sindromul metabolic, diabetul zaharat şi tratamentul cu metformin, valorile colesterolului şi tratamentul cu statine, obezitatea, tratamentele cu testosteron etc. Pe baza rezultatelor tuturor acestor studii, ghidul elaborat de Asociaţia Europeană de Urologie a concluzionat că nu se poate stabili o dietă sau un tratament care să prevină apariţia sau progresia bolii”,

adaugă medicul urolog.

Un alt factor de risc, care, la fel, nu a fost confirmat 100%, este inflamaţia prostatei.

Cu ingrediente atent selecționate, Vitolize Men susține funcția uro-genitală a bărbaților activi și plini de energie!

Poate fi folosit ca adjuvant în cancerul de prostată!

Tipuri de cancer de prostată

Adenocarcinomul acinar reprezintă peste 95% din totalul cancerelor de prostată. Adenocarcinomul ductal se dezvoltă în canalele glandei prostatice. El are tendinţa de a se dezvolta şi răspândi mai repede decât adenocarcinomul acinar.

„Un alt tip de cancer (tranziţional) poate avea originea la nivelul uroteliului vezicii urinare sau a uretrei, invadând secundar şi parenchimul prostatic. Cancerele prostatice cu celule scuamoase se devoltă la nivelul celulelor învelişului prostatei şi au o tendinţă de răspândire mai accelerată decât adenocarcinomul de prostată. Cunoaşterea tipului exact de neoplasm precum şi a caracteristiclilor de agresivitate îi ajută pe medici să stabilească un protocol adecvat de tratament”,

explică Conf. Dr. Dragoş Georgescu, de la Bio- Medica.

Tuşeul rectal şi testul PSA, investigaţii esenţiale pentru cancerul de prostată

Astfel, diagnosticul precoce al afecţiunii rămâne singura metodă ce poate salva viaţa pacientului. Diagnosticul iniţial se bazează pe tuşeul rectal şi pe determinarea antigenului prostatic (PSA). Acesta este util şi în diagnosticarea altor afecţiuni benigne ale prostatei.

„Introducerea în practica urologică a determinării antigenului prostatic specific a modificat fundamental diagnosticul precoce al cancerului de prostată. Acesta este un marker specific de organ, care poate avea valori crescute, şi nu numai în cancerul de prostată, dar şi în adenomul de prostată, prostatite etc. Valoarea sa în diagnosticare este superioară tuşeului rectal sau ecografiei transrectale”,

mai spune medicul urolog.

Când este cel mai bun moment să efectuați teste pentru cancerul de prostată?

Momentul în care trebuie să începeţi să efectuaţi aceste teste, precum şi intervalul între controale se stabileşte de către medicul urolog. Acesta va contura o strategie personalizată pentru depistarea precoce a acestei afecţiuni.

„Se recomandă efectuarea unui PSA la bărbaţii de peste 50 ani, această limită reducându-se la 45 de ani la pacienţii cu istoric familial de cancer de prostată. Ulterior, strategia bazată pe risc recomandă efectuarea unui PSA la 2 ani pentru pacienţii cu PSA de peste 1 ng/ml la 40 de ani şi peste 2 ng/ml la 60 de ani. De asemenea, şi momentul la care nu mai este necesară o astfel de evaluare pentru depistarea precoce se stabileşte în funcţie de speranţa de viaţă şi statusul de performanţă al pacientului”.

Analiza care determină diagnosticul cert al cancerului de prostată

Deşi tuşeul rectal şi valorile PSA pot ridica suspiciuni medicului, un diagnostic cert se poate pune doar după biopsie. Indicaţia de efectuare a puncţiei trebuie să aibă în vedere vârsta şi afecţiunile asociate ale pacientului. Pe lângă modificările la tuşeul rectal şi valorile PSA.

„Biopsia se efectueză transrectal sub ghidaj ecografic şi permite nu numai precizarea diagnosticului cancerului de prostată, ci şi agresivitatea acestuia, dată de gradul de diferenţierea celulară, şi ajută la stabilirea stadiului local al afecţiunii. Pentru un tratament adecvat, în funcţie de particularităţile fiecărui caz, în afara acestor date, poate fi necesară şi o evaluare imagistică prin RMN, scintigrafie osoasă, PET/CT”,

explică medicul.

După analiza tuturor acestor date, medicul stabileşte strategia terapeutică şi protocolul de urmărire a pacientului. Opţiunile terapeutice sunt multiple: de la supraveghere activă, prostatectomie radicală, radioterapie externă, tratament hormonal, până la chimioterapie.

„Alături de acestea, sunt şi metode minim-invazive (brahiterapie, crioterapie, HIFU), unele aflate încă în fază de evaluare a eficacităţii”,

conchide medicul urolog.

Ateroscleroza – „ucigașul silențios”

medical stethoscope with red paper heart on white surface

Ce este?

Ateroscleroza – principala cauza de mortalitate si morbiditate din tarile dezvoltate, consta, in esenta, in reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide in peretii vaselor formand placile de aterom, care micsoreaza aportul de sange la tesuturi, generand suferinte de tip ischemic.

Arăți mai bine! Te simți mai bine! Forever!

Ateroscleroza – factori de risc

Studiile epidemiologice au evidentiat numerosi factori care contribuie la aparitia si progresia aterosclerozei. Inaintarea in varsta, sexul si predispozitia genetica sunt factori neinfluentabili. Desi sexul masculin este un factor de risc important, ateroscleroza este o problema majora si pentru femei, riscul crescand in cazul utilizarii contraceptivelor orale si dupa menopauza, de regula, simptomele apar cam cu 10 ani mai tarziu ca la barbati.

Hipertensiunea arteriala (valori peste 135 mm Hg pentru sistolica si peste 90 mm Hg pentru diastolica – persistent) este un factor de risc major pentru bolile cardio-vasculare, iar tratamentul eficient al acesteia duce la scaderea riscului.

Nivelul crescut al colesterolului seric este principalul factor de risc al aparitiei aterosclerozei, in special fractiunea LDL.

Alti factori de risc in cazul aterosclerozei :

  • fumatul,
  • toleranta alterata la glucoza,
  • obezitatea
  • sedentarismul.

Combaterea sau corectarea lor prin mijloace specifice scad riscul dezvoltarii sau progresiei aterosclerozei.

Pentru o bună circulație a sângelui!

Factori de risc nemodificabili :

  • Varsta inaintata
  • Sexul masculin
  • Anamneza familiala

Factori de risc modificabili, independenti :

  • Hipertensiunea arteriala
  • Hipercolesterolemia
  • Fumatul
  • Toleranta alterata la glucoza
  • Obezitatea
  • Sedentarismul

Ateroscleroza – patogenie

Initial, exista un influx de lipoproteine cu densitate joasa (LDL) si monocite sangvine in portiunea subintimala a peretelui vascular, probabil intr-o zona de leziune aendoteliului vascular. O parte din LDL sunt fagocitate de catre macrofage, contribuind la formarea celulelor spumoase. In consecinta, apare un nucleu central necrotic de lipide extracelulare, acoperit de un strat fibros. Procesul implica migrarea tesutului muscular neted, proliferarea si sinteza de colagen cu constituirea placii de aterom ce ingusteaza lumenul arterial. In general, o reducere a diametrului luminal cu peste 70 % este necesara pentru a limita semnificativ fluxul sanguin, generand simptomele specifice ischemiei cronice.

Stratul fibros ce acopera placa aterosclerotica se poate rupe sau fisura, permitand contactul sangelui circulant cu lipidele trombogenice din placa; in interiorul placilor si/sau in peretele vascular pot apare hemoragii cu activare plachetara, aparitia fibrinei si formarea consecutiva a trombului (chiagului de sange) care limiteaza suplimentar fluxul de sange pana la ocluzie completa a vasului, generand accidentele vasculare – sindroamele coronariene acute (infarctul miocardic), accidentele vasculare cerebrale, sindroame de ischemie acuta a membrelor.

Ateroscleroza – sindroame clinice

Ateroscleroza determina manifestari clinice distincte, in functie de localizarea si extinderea placilor de aterom la nivelul patului vascular, astfel :

  • ateroscleroza arterelor coronare determina angina pectorala si infarctul miocardic
  • ateroscleroza arterelor ce iriga creierul determina atacuri ischemice tranzitorii si stroke
  • ateroscleroza arterelor periferice genereaza claudicatie intermitenta si gangrena membrelor (arterita)
  • ateroscleroza arterelor mezenterice determina ischemie mezenterica si infarct intestinal
  • ateroscleroza aortei, cu aparitia de dilatatii anevrismale ce predispun la disectie sau ruptura de aorta

Asadar, ateroscleroza este o boala hetrogena si complexa, cu localizari diverse care se dezvolta in timp, de-a lungul anilor, uzual deceniilor. Aparitia si dezvoltarea placilor de aterom este un proces discontinuu, in stransa legatura cu factorii de risc amintiti; initial este un proces silentios, asimptomatic, pe masura progresiei ingustari fluxului sanguin devine manifest clinic.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Ce sunt paraziţii intestinali?

young man in sleepwear suffering from headache in morning

Statisticile vorbesc…

Peste 80% din populaţia planetei suferă de diverse afecţiuni determinate de paraziţi, conform celor mai recente statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Toxinele eliminate de paraziţii intestinali pot duce la perturbarea sistemului imunitar, la boli metabolice şi cronice.

Pentru starea ta de bine!

Cum acționează?

Paraziţii intestinali sunt specii vii, care trăiesc în interiorul unui organism viu, cunoscut ca gazdă. Astfel de paraziţi se hrănesc cu substanţele nutritive ale gazdei, din alimentele consumate, cât şi cu mucoasa zonei unde se stabilesc. Deşi aceştia se pot stabili oriunde în organism, mediul ideal pentru dezvoltarea şi multiplicarea lor este intestinul. Paraziţii pătrund în interiorul corpului pe calea aerului, apei sau prin mâncare, eliberând toxine în sânge şi reducând, astfel, rezistenţa organismului în lupta cu afecţiunile, agravându-le, de asemenea, pe cele deja existente.

Cauze

Paraziţii intestinali (helminţii şi protozoarele) pot fi rezultatul consumului de alimente şi apă contaminate, ca de altfel, consumului de carne crudă sau insuficient preparată. Igiena corporală precară, îndeosebi, spălarea necorespunzătoare a mâinilor, poate constitui o cauză a prezenţei paraziţilor intestinali. Condiţiile mizere de viaţă, călătoriile frecvente în ţările slab dezvoltate (condiţii sanitare precare), contactul direct cu o persoană care are deja paraziţi intestinali, un sistem imunitar slăbit, infecţia cu HIV sau SIDA, precum şi vârsta (copiii şi vârstnicii sunt predispuşi), pot reprezenta factori pentru dezvoltarea paraziţilor intestinali.

Semne şi simptome

Manifestările tipice care semnalează prezenţa în organism a paraziţilor intestinali constau în:

  • stare generală de rău,
  • pierdere în greutate,
  • diaree,
  • stare de greaţă
  • permanentă senzaţie de foame.

Alte simptome mai grave care indică prezenţa acestor intruşi nocivi în organism sunt

  • dureri de cap,
  • iritabilitate,
  • ameţeli,
  • insomnii
  • tulburări mentale.

Cele mai eficiente metode de combatere şi eliminare a paraziţilor sunt cele populare, potrivit specialiştilor în boli interne.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist neurologie, dermatologie, oncologie

Cauzele subtile, spirituale ale afecțiunilor digestive

woman helping her friend from a stomach pain

Problemele stomacului (în general)

Stomacul are legatura cu receptia si digerarea emotiilor Aceasta functie solicita o atitudine de deschidere, acceptare si devotament,daca cineva si-a interzis capacitatea pentru a simti în viata sa constienta.

Stomacul are legatura cu receptia si digerarea emotiilor. Aceasta functie solicita o atitudine de deschidere, acceptare si devotament. Daca cineva si-a interzis capacitatea pentru a simti în viata sa constienta, stomacul va trebui sa elibereze emotiile.

In ideea de a va deschide catre sentimente si impresii, idei si opinii si sa le integrati în mod constient este nevoie de mai multa încredere în sine. Datorita lipsei de încredere aveti dificultati în acceptarea sentimentelor, în special, ale furiei si agresivitatii si, de asemenea, va este greu sa faceti fata conflictelor. În schimb, preferati sa înghititi lucrurile si sa le lasati pe ele sa va manânce.

Deschideti-va spre tot ceea ce viata v-a adus si continua sa va ofere. Odata ce ati început sa întelegeti ca exista un sens în spatele a tot ceea ce se întâmpla (si veti fi capabili sa întelegeti numai daca veti fi deschisi si receptivi) nu veti mai simti lucrurile atât de apasatoare in stomacul vostru. Veti învata, de asemenea, sa va întoarceti spre viata, cu toate impresiile si experientele si veti fi capabili sa va acceptati sentimentele si sa le exprimati liber.

Lipsa apetitului

Lipsa apetitului este un indiciu ca va este teama de noi impresii si ca refuzati sa acceptati procesul digestiei care se manifesta odata cu acestea. Este cât se poate de evident ca ceva va strica apetitul. Lumea este plina de noi si interesante impresii, si daca le întoarceti spatele veti trai numai pe jumatate. Încercati sa cresteti fluxul interior pentru a primi impresii si apetitul se va dezvolta de la sine.

Ulcerul gastric

Ulcerul gastric îl gasim la o persoana care nu poate sa-si exteriorizeze sentimentele si agresivitatea, iar acestea se întorc înspre ea însasi. Este un fel de autodistrugere pentru stomac, care începe sa se digere pe el însusi. Acceptati-va sentimentele si nu mai evitati conflictele. Deschideti-va spre impresiile din afara si în mod constient digerati-le si acceptati-va, totodata, si agresiunea. Admiteti ca sunteti dornic de protectia din copilarie cum ar fi dorinta de a fi iubit si de a se avea grija de voi.

Arsuri gastrice

Daca va înghititi furia iar si iar, sucul gastric va deveni foarte acid într-o încercare inconstienta de a va exterioriza sentimentele, ceea ce va duce la senzatia de arsura. În acelasi timp aceasta creeaza o presiune care previne cantitatea viitoarei mese. Înghitirea hranei va deranjeaza. Realizati ca exista un sens pentru orice în viata, incluzând modul în care reactionati. Întelegerea acesteia va va da în viitor, un sentiment de încredere si securitate, care va va fi de ajutor în a va exprima nevoile si furia (daca mai este acolo) mult mai liber.

Greata (si vomitatul)

Greata indica totdeauna respingerea a ceva ce am gasit ca este prea greu de digerat nu numai în sensul fizic al cuvântului. Daca mâncam prea multe alimente sau avem multe idei, nu vom fi în stare sa le digeram suficient, iar voma ne previne ca ne încarcam prea tare.Greata si vomitatul în timpul sarcinii, în general, înseamna lipsa dorintei de a recepta sperma la conceptia copilului, dar mai poate însemna respingerea propriei feminitati, sau chiar a copilului însusi.

Oricare ar fi cazul fiti un pic mai constienti de ce anume înghititi si fiti sigur ca este digerabil. Daca sunteti incapabili sa schimbati situatia în care va aflati, deschideti-va mai mult si veti fi capabili sa receptionati mai mult. Multumiti corpului dumneavoastra pentru ceea ce va spune.

Aloe vera este cea mai faimoasă soluție naturală pentru problemele digestive!

Tractul intestinal

Generarea de gaze

Aceste simptome sunt adesea datorate faptului ca nu puteti sau nu vreti sa înghititi ceva. În acelasi timp, exista o lipsa de dorinta de a admite aceasta si de asemenea, prin înghitirea aerului, simulati actul real al înghitirii. O alta cauza poate fi faptul ca ati înghitit prea multe lucruri pe care nu le-ati agreat, nu v-ati împacat si acum sunteti pe punctul de a exploda. Trebuie sa fiti mai selectiv si sa intrati în contact numai cu ceea ce doriti si ceea ce puteti digera corespunzator. Acceptati-va asa cum sunteti, incluzând orice limite puteti avea si învatati sa spuneti “nu”. Veti fi capabil sa va relaxati din nou si fluxul vietii va trece prin voi mult mai usor.

Apendicitele

Ca proces inflamator, apendicitele indica faptul ca exista o urgenta, o problema acuta care blocheaza fluxul vietii, în mod frecvent asociata cu o frica de viata. Opriti întoarcerea în trecutul vostru si viata îsi va relua cursul.

Spasmele intestinale

Crampele si colicile indica frecvent o tensiune care se refera la cum o persoana îsi gireaza fazele dezvoltarii sale. Trebuie sa învatati sa lasati deoparte acele lucruri care nu mai sunt valide pentru dezvoltarea voastra. Tensiunea va slabi ea însasi sau nici macar nu va fi nevoie sa interveniti. Lasati-o sa treaca , Fiti deschisi pentru nou, permiteti vietii sa va învaluie.

Colita ulceroasa

Probabil ca ati avut parinti foarte meticulosi si stricti. Ati avut parte de experiente de reprimare si umilire, cu rezultatul ca va este teama de a va arata propria personalitate si adesea jucati un rol doar ca sa faceti placere altora. Asa cum aveti o excesiva si puternicadorinta de afectiune, va atasati prea puternic de altii în loc sa traiti propria viata. Fiti voi însiva! Puteti sa va acceptati si sa va iubiti, va veti elibera de dependenta de altii si veti ajunge sa realizati ca viata este placuta.

Diareea (cazurile acute sau cronice)

Frica este în mod uzual implicata în cazurile de diaree. În anumite cazuri reprezinta o usurare a ceva pe care, în loc sa îl acceptam si sa îl digeram îl tot caram cu noi. Toate experientele si impresiile au ceva frumos si sunt folositoare pentru voi. Deschideti-va fara teama si permiteti-le sa ramâna înauntrul vostru.

Hemoroizi

Aceste simptome arata ca înfruntati probleme pe care trebuie sa le lasati deoparte, ca ceva va oprima, ceva pe care nu puteti sau nu vreti sa îl eliberati. Încercati sa priviti constient indiferent ce este lucrul care va sperie si faceti-o fara frica. Nu reluati pas cu pas provocarea, lasati-o sa treaca fara sa va condamnati. Atâta timp cât puteti accepta provocarea pe care o aveti, veti simti lumina si o inima deschisa si capabila sa traiasca aici si acum fara nevoia de hemoroizi.

Probleme digestive (în general / intestinul subtire)

Intestinul subtire analizeaza si evalueaza mâncarea pe care o mâncam si este, de aceea, un simbol al analizei si digestiei impresiilor si criticilor. Frica fundamentala este, de asemenea, tipica pentru probleme de acest fel, în special frica de a nu fi capabil de a primi îndeajuns. Probabil ca simtiti o lipsa a securitatii voastre si aveti multe de criticat.

Daca reusiti sa adoptati o atitudine mai deschisa veti fi capabili sa va confruntati mult mai usor cu toate impresiile noi, fara sa suferiti din punct de vedere fizic. Învatati sa nu luati în serios probleme minore si devotati-va jocului vietii cu mai mult entuziasm.

Constipatia (intestinul gros)

Constipatia este o manifestare frapanta a unei probleme psihologice la nivelul fizicului.

Adeseori are legatura cu lacomia si zgârcenia si asteptati sa manipulati lucruri, în special lucruri materiale. Aveti probabil, dificultati în a lasa sa treaca vechile idei, precum si adevarul de a lasa problemele represive sa iasa la suprafata.

Sunteti constipat atât mental cât si fizic si nu puteti lasa anumite lucruri în trecut, asa cum situatia dumneavoastra o arata. Lasati la o parte trecutul si frica voastra si opriti-va în a reprima lucruri pe care le gasiti inconfortabile sa va confruntati cu ele. Permiteti fluxului vietii sa treaca prin voi cu generozitate si veti gasi siguranta pe care o cautati.

Ulcerul duodenal

Directionarea agresivitatii împotriva voastra iar si iar va spori tensiunea, frica, anxietatea si presiunea care vor începe sa va manânce. Care este cea mai buna cale de a stapâni, o agresiune? Sa o exteriorizati, ceea ce trebuie facut numai daca altii nu sunt raniti în acest proces, sau doar sa o constientizati si sa o trimiteti în lumina. Dupa un timp agresiunea dumneavoastra va arde de la sine, iar durerile fizice vor începe sa dispara.

Ia o vacanță binemeritată cu familia de produse Forever –

din Vital5

Diabetul

La baza acestor îmbolnaviri sta în mod frecvent o dorinta de dragoste, si în acelasi timp, o inabilitatea de a se lasa iubit. Va lipseste dulceata vietii si tânjiti dupa dragostea pe care sunteti incapabili sa o oferiti. Lasati sa treaca trecutul si acceptati ca distractia, jocurile si dragostea si afectiunea sunt baza fundamentala a vietii.

Ficatul (în general)

Cele mai importante functii ale ficatului sunt metabolizarea (a carbohidratilor si proteinelor) si dezintoxicarea. Totodata, el analizeaza ceea ce este benefic pentru corp si ceea ce nu este benefic. Astfel, din punct de vedere psihologic si al nivelului spiritual ficatul are legatura cu evaluarea si judecata, la fel si cu masura, proportia si excesul. Ficatul converteste hrana animala si proteinele vegetale în proteine umane, unde substantele ramân aceleasi.

Astfel, acest organ creeaza forme adecvate în afara slabirii, si este, de aceea, un simbol al domeniului de maxima evolutie si dezvoltare. În timpul procesului aminoacizii care reprezinta substanta de baza, ramân nealterati cu toate ca structura si forma de manifestare sunt schimbate. În acelasi fel multiple forme de viata sunt numai manifestari ale acesteia. Ficatul este o expresie a vietii si este asociat cu religia, recunoasterea sursei vietii (potrivit lui Dethlefsen).

Daca aveti probleme cu ficatul ar trebui sa va întrebati unde faceti excese în zona vietii dumneavoastra si ce nu este bun, daca nu va otraveste. Aveti standarde de a judeca cu masura sau sunteti nestiutori în privinta multor lucruri si va plângeti din cauza lor? Sunt idealurile voastre prea înalte? Ce spuneti despre relatiile cu Sinele? Adevarul este simplitate, asa ca debarasati-va de tot ceea ce este prea mult pentru voi si regasiti libertatea, întelegerea dragostea si încrederea care sunt în voi.

Icterul

Exagerati lucrurile sunteti foarte fixisti si aveti puternice opinii colorate. Deveniti mult mai toleranti îndreptati-va spre afara si oferiti dragostea si simpatia voastra tuturor persoanelor. Icterul încearca sa va spuna ca sa renuntati la atitudinea unilaterala.

Hepatita

Hepatita este un indiciu al unui conflict acut. Întrebati-va unde aveti lipsa în obiective si de unde furia, teama si resentimentele care au rasarit în voi. Indiferent care ar fi raspunsul, ele va forteaza acum sa va odihniti si va impun restrictii. Folositi acest timp bine si îndepartati totul, inclusiv criticismul, furia si vechile idei. Aceasta este schimbarea pentru un nou început.

Ciroza ficatului

Daca ati citit interpretarile la problemele ficatului descrise mai înainte veti fi capabil sa recunoasteti care sunt cauzele si conditiile legate de îmbolnavire. În acest caz, iata, problemele respective au escaladat si au ajuns la un nou stagiu. În aparenta nu vreti sa învatati din simptomele anterioare si nu trageti consecintele necesare. Nimic nu s-a schimbat în sine, în viata voastra, în privinta opiniilor care va privesc. Corpul vostru va cheama, poate pentru ultima data, sa va schimbati.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Ce este stafilococul ?

pink sphere splashed by green liquid

O multitudine de boli

Stafilococul e un grup de bacterii ce poate cauza o multitudine de boli, ca urmare a infectiei de tesuturi diferite ale corpului. Bacteria Stafilococ e mult mai familiar cunoscut sub numele de Staf („personal”). Numele de „stafilococ” vine de la grecescul staphyle, insemnand un ciorchine de struguri, si kokkos, adica fructe de padure, si asa arata Bacteria Stafilococ la microscop, ca un ciorchine de struguri sau ca niste fructe de padure mici si rotunde. (Din punct de vedere tehnic, acea sunt gram-pozitive, facultativ anaerobe).

30 de tipuri diferite de stafilococi pot infecta oamenii, dar cele mai multe infectii sunt cauzate de bacteria Stafilococ Aureus. Stafilococii pot fi gasiti in mod normal, in nas si pe piele (si mai putin frecvent in alte locatii) la 20% -30% dintre adultii sanatosi. In majoritatea cazurilor, bacteriile nu cauzeaza boala. Cu toate acea, deteriorarea pielii sau alte leziuni pot permite bacteriilor de a depasi mecanismele naturale de protectie a organismului, ceea ce duce la infectii.

Cine riscă să fie expus la infecțiile cu stafilococ

Oricine poate dezvolta o infectie Staf, cu toate ca anumite grupuri de persoane prezinta un risc mai mare – nou-nascutii, femeile ce alapteaza, persoanele cu afectiuni cronice, cum ar fi diabetul zaharat, cancer, boli vasculare, si boli pulmonare. Utilizatorilor de droguri injectabile, cei cu leziuni ale pielii sau tulburari, catetere intravenoase, incizii chirurgicale, precum si cei cu un sistem imunitar slabit, toti au un risc crescut de aparitie a infectiilor Staph.

Care sunt semnele și simptomele unei infecții Staf

Bacteria Stafilococ e o boala a pielii, de obicei rezultata in urma unei colectii de puroi, cunoscut ca un abces, buba, sau furuncul. Zona afectata poate fi de culoare rosie, umflata, si dureroasa.

Propuneri pentru o viață mai bună!

Ce tipuri de boli sunt provocate de Stafilococ

Infectii ale pielii (vezi mai sus) sunt cele mai frecvente tipuri de boli produse de Stafilococ. Infectii ale pielii cu stafilococ pot progresa la impetigo (o uscare a pielii) sau celulita (inflamatie a tesutului conjunctiv de sub piele. Aceasta duce la inflamatie si roseata din zona). In cazuri rare, o complicatie grava cunoscuta sub numele de sindrom de piele pasteurizata (a se vedea mai jos) se poate dezvolta.

La femeile ce alapteaza, bacteria stafilococ poate duce la mastita (inflamatie a sanilor) sau la abcese ale sanului. Abcesele stafilococice mamare pot elibera bacteriile in laptele mamei.

Infecțiile grave

Cand bacteriile intra in fluxul sanguin si se raspandesc la alte organe, o serie de infectii grave pot aparea. Pneumoniile stafilococice afecteaza in principal persoanele cu boli pulmonare subiacente si poate duce la formarea de abces in plamani. Infectii ale valvelor inimii (endocardita), pot duce la insuficienta cardiaca. Raspandirea stafilococilor la oase poate duce la inflamarea severa a oaselor cunoscuta sub numele de osteomielita. Bacteria Stafilococ sepsis (infectie pe scara larga din sange) e o cauza principala de soc si al colapsului circulator. Ea conduce la moarte persoanele cu arsuri grave asupra unor zone mari ale corpului.

Boala intestinelor

Intoxicatia stafilococica alimentara e o boala a intestinelor ce provoaca greata, varsaturi, diaree, si deshidratare. Aceasta e cauzata de consumul de alimente contaminate cu toxine produse de Bacteria Stafilococ aureus. Simptomele se dezvolta de obicei intre 1 – 6 ore dupa consumul de alimente contaminate. Boala, de obicei dureaza de la 1 – 3 zile si se rezolva de la sine. Pacientii cu aceasta boala nu sunt contagiosi, deoarece toxinele nu sunt transmisibile.

Sindromul socului toxic e o boala cauzata de toxinele secretate de Bacteria Stafilococ aureus. Este o bacterie ce creste tot mai mare unde e putin sau deloc oxigen. Sindromul socului toxic se caracterizeaza prin aparitia brusca a febrei ridicate, varsaturi, diaree, dureri musculare si, urmate de tensiune arteriala scazuta (hipotensiune arteriala). Acestea pot duce la soc si deces. Ar putea fi o eruptie asemanatoare arsurilor solare, cu descuamarea pielii. Sindromul socului toxic a fost initial descris si inca apare in special la femeile ce au utilizat tampoane la menstruatie.

Cum sunt infecțiile stafilococice tratate

Infectiile minore ale pielii sunt de obicei tratate cu antibiotic cum ar fi un triplu amestec de antibiotice ce nu necesita prescriptie medicala. In unele cazuri, antibioticele orale pot fi luate pt. infectii cutanate dar nu mai mult de 7 zile.

AUTOR: prof. dr. Mirela Wagner, specialist oncologie, dermatologie, neurologie

Medicamentele alopate dezlănțuie efecte secundare nocive

close up photo of medicinal drugs

Controlul minții

Utilizarea substanţelor ce produc dependență a devenit un instrument obișnuit pentru cei care au drept scop controlul minţii omului ignorant sau neavizat. Psihiatria este una dintre cele mai puternice arme în acest sens, dat fiind faptul că ea îi cataloghează pe oameni în funcţie de anumite comportamente şi afecţiuni. S-a ajuns până acolo, încât se consideră că aproape toţi oamenii suferă de tulburări mentale, iar dintre aceştia, mai ales, cei care pun la îndoială deciziile și acțiunile autorităţilor. Celor care lucrează în armată le-au fost administrate anumite medicamente periculoase, iar acest fapt s-a soldat cu creșterea numărului de cazuri de sinucidere. Din nefericire, în America la peste 25% dintre copii li se administrează neuroleptice care le afectează sistemul nervos. Motivul pentru care li s-au prescris aceste medicamente este acela că ei ar suferi de diverse tulburări psihice, cele mai multe dintre ele inventate.

Ținta: oamenii sănătoși!

În anii ʼ80, Henry Gadsden, managerul colosului farmaceutic Merck, fiind în pragul pensionării, se confesa revistei Fortune, arătându-şi dezamăgirea că uriaşul potenţial de producţie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca Merck să devină un fel de Wrigley şi, după modelul marelui producător şi distribuitor de gumă de mestecat, „să vândă la toată lumea“, inclusiv oamenilor sănătoşi. Trei decenii mai târziu, visul răposatului Gadsden a devenit realitate. Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice ţintesc din ce în ce mai agresiv către oamenii sănătoşi. Micile depresii, fenomene pasagere obișnuite ale vieţii, au devenit pentru acești indivizi ahtiați după câștiguri tulburări mentale grave, slăbiciuni sau stări proaste. Prin propaganda trusturilor farmaceutice, ele sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare, şi din ce în ce mai mulţi oameni normali şi sănătoşi ajung să devină, după baremele lor, bolnavi peste noapte.

Exploatând temerile oamenilor

Într-o carte publicată în anul 2005, Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients (Negoțul cu boala. Cum ne transformă companiile farmaceutice în pacienți), Alain Cassels (cercetător în domeniul medicamentelor la Universitatea Victoria din Canada) şi Ray Moynihan (jurnalist specializat în domeniul sănătății) fac o radiografie necruţătoare a strategiilor de marketing, care sunt în cel mai bun caz cinice atunci când nu sunt pur şi simplu criminale, ale producătorilor de medicamente. Cei doi cercetători dezvăluie modul în care, prin campanii de promovare abil concertate, industria farmaceutică mondială, având o cifră de vânzări de circa 500 de miliarde de dolari anual, exploatează în mod perfid temerile cele mai profunde ale oamenilor, cum ar fi cele legate de slăbirea fizică, de boală, de moarte etc.

Comerțul cu boala

Cu cât locuitorii, mai ales cei din ţările dezvoltate, se bucură de o viaţă mai lungă, mai sănătoasă, mai dinamică, cu atât campaniile publicitare îi transformă pe cei care se preocupă de sănătatea lor, în oameni panicaţi. Problemele minore sunt descrise ca tulburări extrem de grave, care necesită îngrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transformă în „anxietate socială“, iar tensiunea generată de sindromul premenstrual devine „tulburare disforică premenstruală“. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine o patologie în sine. Centrul acestui tip de comerţ cu boala se află în Statele Unite. Americanii reprezintă 5% din populaţia lumii, dar consumă 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populaţiei în ceea ce priveşte sănătatea s-au dublat în ultimii şase ani din cauza faptului că preţurile la medicamente au crescut în mod dramatic, dar mai ales pentru că doctorii prescriu din ce în ce mai multe medicamente.

Bolile inventate de Big Pharma

Americanul Vince Parry este un specialist în acest tip de marketing. Într-un articol intitulat în mod uluitor The Art of Branding a Condition (Arta de a inventa bolile) ce a fost publicat în revista Medical Marketing & Media, Parry explică metodele prin care firmele sale „favorizează crearea“ tulburărilor medicale: reevaluarea stării de sănătate; redefinirea unor boli cunoscute de mult şi redenumirea lor; crearea unor disfuncţii imaginare (preferatele lui Parry sunt disfuncţia erectilă, deficitul de atenţie la adulţi şi sindromul disforic premenstrual).

Crearea de piețe noi pentru boli noi

Cu o sinceritate dezarmantă, Vince Parry descrie modul în care companiile farmaceutice definesc bolile pentru a crea piața de desfacere pentru produsele precum Viagra sau Prozac. Sub patronajul firmelor de marketing, experţi medicali şi experți în marketing precum Parry se aşează la aceeaşi masă pentru a descoperi „idei noi despre definirea stării de boală şi a celei de sănătate“. Ceea ce primează în acest caz este modul nou, inedit în care se realizează prezentarea afecțiunilor în fața potenţialilor clienţi. Un raport al Business Insights, destinat directorilor de companii multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar: capacitatea de „a crea pieţe noi pentru boli noi“ se traduce în cifre de vânzări de miliarde de dolari.

Modificarea percepției

Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a modifica modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie „convinşi“„problemele care până acum au fost acceptate ca uşoare disconforturi“ necesită în prezent „intervenţia medicului“. Acelaşi raport se încheie cu o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice, însă cumplită pentru omul obișnuit:

„Anii care vor urma vor fi martorii născocirii bolilor de către concernele farmaceutice“.

Tratând…nimicul

Nu a durat mult și „profeția“ s-a împlinit. În anul 2014, profesorul Philippe Even declara pentru televiziunea franceză France 4:

„Industria farmaceutică a creat o piață plecând de la boli care nu există: de exemplu pre-hipertensiunea arterială, pentru care sunt tratați 1 milion de francezi și despre care se știe că tratamentele nu rezolvă nimic“.

Nu i-au iertat pentru dezvăluirile lor!

Profesorii Philippe Even şi Bernard Debré au publicat în anul 2012 Ghidul celor 4.000 de medicamente utile, inutile sau periculoase. Pe fondul scandalului-monstru iscat de medicamentul pentru slăbit Mediator și care se estimează că a ucis circa 2.000 de persoane în Franța, lucrarea celor doi s-a vândut ca pâinea caldă. Însă breasla medicală nu le-a putut ierta dezvăluirile şi încălcarea legii nescrise a tăcerii, astfel că lui Even și Debré li s-a interzis să profeseze timp de un an de zile.

Care este diferența între omul sănătos și cel bolnav?

În acest context este dificil să se mai facă diferenţa dintre omul sănătos şi cel bolnav. Totuşi este evident faptul că, pe măsură ce aria de definire a unei patologii creşte, ea va atinge mai mulţi oameni sănătoși și, bineînțeles, vor creşte vânzările de medicamente.

„În cele mai multe dintre cazuri“, afirmă Cassels şi Moynihan, „experţii medicali care redactează protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate în funcţie de cazul aflat sub îngrijire, n.n.) sunt în acelaşi timp plătiți de industria farmaceutică. Iar această industrie prosperă dacă protocoalele le favorizează vânzările.“

Potrivit acestor experţi, 90% din bărbaţii americani suferă de o tulburare numită… hipertensiune arterială, aproape jumătate dintre femeile americane suferă de disfuncţia denumită FSD (disfuncţie sexuală feminină), iar 40 de milioane de americani ar trebui urmăriţi atent din cauza nivelului, chipurile, ridicat al colesterolului. Bineînţeles, este susţinută ideea că toate aceste tulburări pot fi vindecate doar cu medicamente. Metodele de prevenţie și efectele secundare sunt, așa cum era de așteptat din partea industriei farmaceutice avide de câștiguri, trecute cu vederea.

Experți ai minciunii

Medicul generalist Des Spence afirmă într-un interviu luat de British Medical Journal în iulie 2008 că a fost contactat pentru a participa la o specializare în urma căreia trebuia să devină un expert într-o maladie născocită de imaginaţia industriei farmaceutice. Conducerea universității la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria:

„Căutăm lideri de opinie (…) a căror activitate va consta în influenţarea gestionării şi terapiei viitoare a disfuncţiei sexuale feminine (…) prin dorinţă hipoactivă“.

Firmele producătoare de medicamente, care au o boală de inventat pentru a crea o piaţă pentru un anumit medicament, racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte. Astfel, aceşti aşa-zişi slujitori ai lui Hipocrate nu au niciun fel de libertate de mişcare. Totul, evident, în schimbul unor avantaje financiare, dar şi al prestigiului, al notorietăţii pe care o asemenea campanie o aduce.

Acest seminar îți va schimba viața!

Femei – vi se pregătește ceva!

Dar

„partea cea mai neplăcută în toată această poveste“, continuă Spencer, „este lipsa oricărei legitimităţi medicale a disfuncţiei sexuale feminine prin dorinţă hipoactivă. […] Patronii industriei farmaceutice plănuiesc să transforme această disfuncţie scornită într-o boală gravă. Iar pentru aceasta, este important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităţilor, dar mai ales experţi medicali deghizați în somități, care să legitimeze totul. «Experţii» estimează că 40% din femei «suferă» de această «boală». Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot! Uneori această «problemă» este prezentată ca fiind un efect secundar al luptei feministe, când, de fapt, este vorba doar de o manipulare cinică. Prin dezinformarea pe care o realizează cu consecvență, marile concerne farmaceutice otrăvesc viaţa oamenilor; momentele voastre de slăbiciune, tristeţea, calviţia, libido-ul în scădere etc. sunt considerate în mod automat simptome de boală“, conchide medicul din Glasgow.

Manipularea

În cartea best-seller Die Krankheitserfinder (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit în Statele Unite şi corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist şi The Guardian, explică modul în care industria farmaceutică în colaborare cu experţii de marketing a impus scăderea arbitrară a nivelului normal al colesterolului pentru ca oamenii perfect sănătoşi să devină peste noapte bolnavi. Tot aici se explică şi de ce femeile la menopauză au fost terorizate în ultimele două decenii de pericolul îmbolnăvirii de osteoporoză pentru a favoriza vânzările la medicamentele care ar preveni fracturile. Apoi, autorul prezintă tehnicile de manipulare a opiniei publice care sunt realizate cu scopul de a crea o piaţă impresionantă a pilulelor care tratează impotenţa.

Schimbarea definiției bolii

„Între anii 1984 şi 1987, tratatul Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder (DSM 4), care este cartea de căpătâi a psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale“,

scrie Jean-Claude St-Onge în articolul Reversul pilulei, publicat în revista Ecosocietes, în anul 2004.

„Pentru a introduce aceste noi boli, așa-zișii specialiști au schimbat însăși definiţia bolii. Oricine resimte la un moment dat o stare de rău devine automat bolnav. Şi, bineînţeles, subliniază St-Onge, pentru fiecare boală există un medicament.“

Iată câteva exemple de „boli noi“: timiditatea este „reciclată“ sub numele de „anxietate socială“, naturala regurgitare la bebeluşi devine „reflux esofagian patologic“, omeneasca senescenţă se transformă în „insuficienţă circulatorie cerebrală“, până şi stresul de la loterie este definit ca fiind un „traumatism al biletului necâştigător“.

Plătiți bine…

În aprilie 2004, o anchetă extrem de bine documentată şi aprofundată, realizată de Lisa Cosgrove, cercetător la Universitatea Massachusetts din Boston, şi publicată în prestigioasa revistă Psycho-Therapy and Psychosomatics, a demonstrat că mai bine de jumătate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost plătiţi de firmele care fabrică exact medicamentele ce tratează aşa-zisele boli noi introduse în mod gratuit.

Despre antidepresive

Numărul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de şapte ori din 1970 până în 1996, relevă St-Onge. În Statele Unite, numărul de consultaţii în urma cărora s-au prescris antidepresive s-a dublat între anii 1980 şi 1989. O tendinţă similară s-a înregistrat în tot Occidentul. Numărul femeilor care iau antidepresive este triplu faţă de cel al bărbaţilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate că antidepresivele nu sunt indicate în tratamentul depresiilor uşoare la adulţi, ele sunt prescrise cu „generozitate“. Motivele pentru care medicii o fac totuşi sunt următoarele:

Ce vrea OMS?

În anul 1990, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (Organizația Mondială a Morții, n.b.) a pus la punct un program de formare rapidă, cu durata de o jumătate de zi, care să le permită medicilor generaliști să pună un diagnostic, chiar și în cazul tulburărilor psiho-emoționale, într-un timp scurt, pornind de la simptomatologia clinică. Permisiunea acordată astfel medicilor generalişti de a trata depresia a dus la creșterea de câteva ori a vânzărilor de antidepresive. Al doilea motiv constă în faptul că societăţile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzându-i în mod repetat că rata crescândă a sinuciderilor li se datorează, pentru că nu prescriu suficiente antidepresive.

Femeile – mari consumatoare de pastile

Propagandiștii de serviciu ai concernelor (lobby-ştii) au lansat chiar ideea că 60-70% din sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit profesorului Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile concernelor farmaceutice de a ne face viața un continuu periplu între diverse tratamente medicale. Până acum trei decenii, ele mergeau la medic doar atunci când erau însărcinate, în vreme ce astăzi merg la consult în chestiuni de contracepţie şi de menopauză, precum și pentru toate nimicurile. De altfel, se vorbeşte deja şi despre…peri-menopauză (perioada de dinainte de instalarea menopauzei şi până la instalarea ei propriu-zisă), o nouă „afecţiune“ pe care industria farmaceutică încearcă să o impună. Ca urmare, femeile au devenit mari consumatoare de pastile pe perioade tot mai lungi de timp.

Frica de îmbătrânire

Hormonoterapia substitutivă este un un pas uriaş în direcția „medicalizării“ vieţii femeii. Cu toate că 75% din femei nu manifestă niciun simptom deranjant atunci când ajung la menopauză, producătorii farmaceutici şi experții lor de marketing apelează la frica de îmbătrânire a femeilor pentru a-şi vinde produsele, deși știu că acestea nu folosesc la nimic, dar produc efecte secundare nefaste: dureri de cap, grețuri, infecţii genito-urinare, varice la picioare, sensibilitate mamară etc.

Disfuncția sexuală la femei

Osteoporoza, procesul prin care densitatea osoasă scade odată cu vârsta, a devenit o ţintă de marketing în cazul femeilor de vârsta a doua. Dar probabil cel mai sfruntat tertip al industriei farmaceutice este deja disfuncţia sexuală la femei (DSF), despre care se afirmă în mod viclean că ar suferi 40% din femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani.

Născocitorii de cifre…

Dar cine a născocit această cifră? Jean-Claude St-Onge spunea în această direcție că un studiu realizat în Statele Unite cerea unui număr de 1500 de femei să răspundă cu „da“ sau „nu“ la 7 întrebări. Dacă răspundeau cu „da“ fie şi numai la una dintre întrebări, ele erau imediat diagnosticate ca suferind de DSF. Printre așa-zisele bolnave se numărau cele care au avut un libido scăzut mai mult de două luni pe an, care au avut stări de anxietate în raport cu actul amoros sau care au avut probleme de lubrifiere (Journal of the American Medical Association, 1991).

Strategia fricii

Cea mai eficientă strategie de marketing pentru propagarea convingerii în existența bolilor fictive este frica. Pentru a vinde hormonul de substituţie femeilor aflate la menopauză, s-a mizat pe frica lor de o iminentă criză cardiacă. Pentru a le inocula părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament serios şi îndelungat, s-a mizat pe teama acestora de riscul apariției unor tendinţe sinucigaşe la tineri. Pentru a vinde medicamente anticolesterol, s-a mizat pe teama oamenilor de moartea prematură. Toate acestea se petrec în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate în mod obsesiv în reclamele televizate produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja despre „farmacoterapia fricii“.

O boală pentru fiecare medicament!

„Dacă altădată puteam spera să găsim un tratament pentru fiecare boală, astăzi negustorii de sănătate, mai mult ca niciodată, vor să găsească o boală pentru fiecare medicament pe care-l fabrică“,

constată cu ironie medicul Martin Winkler în postfaţa lucrării lui Jorg Blech, Născocitorii de boli. „Manipulând membrii influenţi ai comunităţii medicale, lobby-urile industriei farmaceutice au modificat gradat indicii normali ai anumitor parametri fiziologici (colesterol, tensiune arterială etc.) . Au crescut astfel, în mod artificial, numărul pacienţilor susceptibili a fi trataţi.“ „Căci“, conchide Winkler, „a-i face pe oamenii perfect sănătoşi să creadă că trebuie să se trateze chiar dacă nu au propriu-zis o boală le asigură fabricanţilor o veritabilă rentă viageră.“

Să facem…haz de necaz!

Următoarea anecdotă reflectă pe deplin adevărul ce se ascunde în spatele comerțului cu medicamente.

Doi prieteni mergeau pe o stradă. Unul dintre ei intră într-o farmacie să cumpere medicamente. După câteva minute, el iese afară și aruncă medicamentele direct în canal. Celălalt îl întreabă, consternat:

De ce ai aruncat medicamentele ?

Am fost la doctor, la un consult. Mi-a dat o rețetă. L-am plătit, că trebuie să trăiască și el. Am intrat la farmacie, am plătit medicamentele, că trebuie să trăiască și farmacistul…

Și atunci… de ce le-ai aruncat ?

Pai, după ce am citit contraindicațiile din prospect, am decis că trebuie să trăiesc și eu…

AUTOR: prof.dr.Mirela Wagner, specialist oncologie, dermatologie, neurologie

Vitaminele – sursa vieții: noua viziune asupra vitaminelor

De unde ne luăm vitaminele?

Sa nu pierdem niciodata din vedere vitaminele absolut naturale pe care fructele si legumele ni le pun la dispozitie. Vitaminele sunt substante organice indispensabile vietii si este necesar sa le aducem in alimentatia zilnica in cantitate suficienta.

Vitaminele sunt sintetizate, in principal, de catre organismele vegetale si de catre microrganisme. Și numai in foarte mica masura de catre unele specii de animale. Alaturi de enzime si de hormoni, vitaminele fac parte din grupa catalizatorilor biologici. Ele contribuie decisiv la reglarea si stimularea proceselor metabolice.

Vitaminele esențiale

Intr-adevar, corpul nostru nu le fabrica, cu exceptia vitaminei D, care este sintetizata de piele sub actiunea radiatiilor solare. Vitaminele nu sunt sursa vietii insesi, ele sunt indispensabile in majoritatea reactiilor biochimice care permit mentinerea vietii celulare. Vitaminele servesc transformarii alimentelor in energie.

Astfel, fiecare tesut are in mod specific nevoie de anumite vitamine. De exemplu,

  • ochii au nevoie de vitaminele A si B;
  • pielea – de vitaminele A,B,C si E;
  • globulele rosii – de vitaminele B si E;
  • mucoasele – de vitaminele B si E;
  • ficatul – de vitaminele K si B;
  • creierul si inima – de vitaminele B si F;
  • oasele – de vitamina D;
  • globulele albe – de vitaminele B si C etc.

Relația cu ceilalți nutrienți

Numeroase studii stiintifice dovedesc ca, cu cat absorbtia de proteine, de zaharuri si de grasimi este mai mare, cu atat este mai necesara marirea aportului de vitamine naturale. Deficitul vitaminic se traduce prin oboseala, dureri musculare, iritabilitate, insomnie, tulburari de crestere si risc crescut de infectii.

Intre altele, poluarea, consumul de excitante (cafea, alcool, tutun, droguri) si stresul sunt principalele cauze ale pierderii de energie si de vitamine (in special A, B, C, E, F si coenzima Q10). Starile de deficienta vitaminica reprezinta in prezent o problema.

Nu poate exista viață fără vitamine!

Intr-adevar, cu toate ca omul se poate dispensa de zahar si de anumite grasimi, el nu poate trai fara un aport suficient de vitamine. De aceea, alimentatia trebuie sa furnizeze necesarul.

Noi consumam adeseori alimente bogate in calorii, dar dezechilibrate din punct de vedere calitativ. Este vorba despre painea alba, zaharul rafinat, cerealele glutate (care contin gluten), grasimile animale. Aceasta alimentatie saraca in vitamine este cauza perturbarilor metabolice. La originea multor tulburari de sanatate se afla excesul alimentar de zahar, de grasimi, de alcool, care determina carente vitaminice.

Exces de „deșeuri”, carență de elemente vitale!

Excesul de calorii din alimentatia omului modern nu face decat sa blocheze metabolismul celular; in acelasi timp, alimentatia moderna nu reuseste sa asigure vitaminele si elementele minerale necesare organismului, iar lipsa vitaminelor perturba regenerarea celulara. Astfel, paradoxal, desi se consuma o hrana bogata caloric, apare de fapt o stare de subnutritie alimentara, un exces de deseuri si o carenta de elemente vitale!

Ce fac celulele normale?

Celulele normale au capacitatea de a elimina deseurile (toxinele) rezultate din metabolism, iar organismul are mecanisme specializate de detoxifiere. Carentele vitaminice afecteaza capacitatea de detoxifiere a organismului, determinand acumularea de deseuri. Numeroase anchete alimentare au demonstrat faptul ca alimentatia obisnuita din tarile industrializate este foarte saraca in vitamine (vezi studiul SUVIMAX realizat in Franta, prezentat in capitolul Mentinerea tineretii si asigurarea longevitatii cu ajutorul antioxidantilor naturali). Aceste carente sunt in acelasi timp, legate de o insuficienta igiena alimentara, de un exces de rafinare a alimentelor de baza si de utilizarea anumitor mijloace de conservare sau de fierbere care nu respecta integritatea vitaminelor. Este cazul sa ne facem o imagine clara si completa despre vitamine in ideea de a putea sa alegem alimentele naturale de care avem nevoie pentru a ne simti bine.

Cu adevarat, este necesara o noua viziune asupra vitaminelor!

Vitaminele – sursa vieții

Importanta vitaminelor se explica prin faptul ca ele constituie suportul unui element subtil (energetic si informational) pe care vegetalele il capteaza din aer si care este incorporat prin fotosinteza (sinteza energiei clorofiliene). Radiatiile solare contin o energie subtila care este inmagazinata in moleculele vitaminice. Aceasta energie este cunoscuta sub diverse denumiri; in cele ce urmeaza, noi o vom numi element vital.

Ce face fotosinteza?

Fotosinteza pune in miscare un lant de fabricare a substantelor vegetale, sub efectul radiatiilor solare. Ea incorporeaza acest element vital in pigmenti, categorie de substante din care fac parte si vitaminele. Vitaminele realizeaza uniunea dintre energiile radiatiilor solare vizibile si invizibile si elementele fizice, minerale, de pe pamant.

Putem vorbi despre materia organica naturala, vie, in opozitie cu materia minerala sau cu deseurile fosile (petrol sau alte sedimente). Analogic, trebuie sa stabilim o diferenta intre vitaminele naturale si copia lor sintetica.

Natural vs. artificial

Doar vitaminele produse de natura sunt obtinute prin actiunea directa a energiilor radiatiilor solare. Numai ele au incorporata puterea elementului vital, care sustine intreaga activitate celulara. In plus, pentru ca alimentele sa conserve toata bogatia lor in vitamine si sa fie utile corpului nostru, este necesar sa fie cat mai proaspete posibil si sa nu fie contaminate de poluarea chimica. Un aliment proaspat contine in el si o energie care va actiona la nivel celular. Cu totii am remarcat ca exista o diferenta intre o salata proaspata si una conservata in frigider timp de 3-4 zile.

In natura totul este miscare, iar vitaminele, datorita elementului vital pe care il contin, contribuie la accentuarea „fortei vitale”. Atunci cand le consumam, alimentele trebuie sa fie impregnate de aceasta forta, deoarece aceasta este conditia pentru ca energia produselor naturale sa poata fi in intregime transmisa celulelor noastre.

Rolul vitaminelor în corpul nostru. Inteligența materiei

Vitaminele sunt catalizatori biologici, jucand rol de cofactori sau de activatori ai unor enzime.

Astfel, vitamina B2 este coenzima flavinenzimelor, vitamina B1 este coenzima decarboxilazelor, vitamina B6 – prin fosforilare – formeaza coenzima transaminazelor, vitamina PP formeaza partea activa a coenzimelor NAD+ si NADP+, acidul pantotenic intra in constitutia HSCoA, indispensabila metabolizarii acizilor grasi, biotina formeaza coenzima carboxilazelor, etc… In transformilari si transmetilari, un rol important il au vitaminele folinice, iar inozitolii indeplinesc rolul de activatori ai amilazelor. Vitaminele participa la realizarea unor importante procese metabolice, absolut necesare cresterii si dezvoltarii organismului. Unele vitamine formeaza in celule importante sisteme de oxidoreducere, care intervin in metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si al altor compusi; regleaza potentialul de oxidoreducere din celule, contribuie la transportul hidrogenului pe cale neenzimatica (vitaminele C, E, K, B2 etc.).

Există oare o inteligență a materiei?

Pentru a explica rolul vitaminelor, trebuie sa analizam procesele metabolice. Metabolismul reprezinta totalitatea proceselor biochimice si subtile prin care se genereaza si este utilizata energia necesara mentinerii vietii. Pentru ca procesele de inlocuire a elementelor uzate sa se desfasoare fara probleme, alimentatia trebuie sa garanteze doua aspecte: pe de o parte, un aport suficient de „carburant”, care va fi ars in timpul reactiilor de combustie, eliberand energie (lipidele si glucidele alimentare), si, pe de alta parte, un aport de substante de reconstructie (proteine), care servesc ca baza in fabricarea structurilor corpului si in sinteza de albumina, de anticorpi etc. Exista un lant de reactii succesive, unele care distrug materiile uzate, altele prin care se recombina si reconstruieste materia.

Combustie, distrugere, reconstrucție

Vitaminele sunt cele care creeaza legaturile dintre combustie, distrugere si reconstructia biochimica. Ele reprezinta o parte din energia si din informatia necesare transformarilor care se produc in materia organica a corpului.

Aportul de vitamine trebuie sa fie, deci, proportional cu caloriile ingerate, caci vitaminele, impreuna cu elementele minerale, sunt cele care catalizeaza si favorizeaza aceste reactii de schimb. Miscarea metabolica de reinnoire continua a moleculelor biochimice este posibila datorita vitaminelor care intervin in procesele enzimatice complexe.

Aceasta miscare moleculara de distrugere-reconstructie (catabolism-anabolism) este cea care creeaza energia, iar, la randul ei, respectiva energie se afla la originea acestei miscari.

Gratie vitaminelor, celulele pot sa asimileze, sa conserve si sa utilizeze energia vitala.

Seminar de sănătate-problemele de memorie

Aminele = vitaminele

Primele vitamine descoperite au fost proteinele (aminele). Aceste amine sau vitamine controleaza schimburile de energie vitala. O noua intelegere a schimburilor moleculare inteligente intre celule sugereaza ca vitaminele realizeaza la nivel metabolic rolul pe care si-l asuma hormonii la nivel celular!

Hormonii sunt macromolecule care au rolul de a transmite informatiile de la glandele endocrine. Acestea (glandele endocrine) sunt un fel de orologiu biologic, ele regularizand ciclurile ritmice ale tesuturilor si organelor. in cadrul acestor cicluri apar substante stimulante sau inhibitoare care servesc la armonizarea vietii celulare. De exemplu, prostaglandinele sunt sintetizate in cateva secunde si durata lor de viata nu depaseste cateva minute. Ele sunt derivati ai vitaminelor F. De asemenea, actiunea pe care o exercita vitamina D asupra oaselor, intestinelor si rinichilor, favorizand retinerea calciului, este un exemplu de interventie hormonala rapida.

Vitaminele – „mesagerii” inteligenței universale

Inteligenta universala „dicteaza” materiei organice din organismul uman, prin „vectorii” vitaminici!

Vitaminele pot fi considerate vectorii unei inteligente. Ele aduc informatii la scara celulara. Toate aceste informatii stimuleaza viata celulara la nivel material, transmitandu-i o miscare, un ritm, o frecventa vibratorie, care face posibila viata.

Vitaminele sunt „instructiuni” pentru metabolismul celular. Ele aduc „instrumente” nucleului celular pentru ca acesta sa dirijeze „simfonia metabolica” prin codul genetic.

Daca am considera, asa cum am vazut putin mai inainte, ca vitaminele incorporeaza o anumita calitate energetica in regnul vegetal, putem sa ne gandim si la faptul ca este posibil ca ele apoi sa ofere aceasta energie celulelor omului, pentru reglarea metabolismului lor. Realizam astfel ca in Univers exista o inteligenta si putem sa spunem ca vitaminele sunt intr-o anumita masura vehicului acestei inteligente in plan material si in metabolismul celular si totodata ca aceasta inteligenta aduce celulelor noastre un fel de instinct de lege naturala, care a fost inoculata si pastrata de mult timp in regnul vegetal.

Cunoașterea din materie – „conștiința moleculară”

Celulele umane nu mai au nevoie sa contina aceasta cunoastere; prin urmare, ele nu vor mai produce vitamine, deoarece „stiu” ca pot sa le gaseasca in alimentele vegetale.

Sa luam spre exemplu vitaminele B. Ele sunt indispensabile fabricarii unui anumit numar de proteine nobile, cum ar fi hormonii, prostaglandinele sau, mai mult, substantele cu rol de transmitere a influxului nervos in sistemul simpatic. Toate aceste substante sunt suportul unei informatii inteligente. Este remarcabil sa constatam ca secretia unui hormon sau a unui neuromediator al sistemului simpatic depinde de factorii inteligenti. Aceste vitamine sunt astfel precursorii aminelor biogene care, dupa cum chiar numele lor o indica, sunt proteine ce transmit viata.

Lanțuri întregi de reacții

„Simple” molecule „imbibate” cu un element vital inteligent sunt capabile sa induca in corpul nostru lanturi intregi de reactii, care sunt rodul evolutiei speciilor, fara cea mai mica cheltuiala de energie pentru fabricare, deoarece aceste molecule ne sunt oferite de catre Natura! Toate acestea ne fac sa presupunem ca acolo unde regnul vegetal se opreste, Natura a continuat cursul perfectionarii sale in corpul animalelor si, in final, in corpul omului.

Vitaminele nu mai sunt deci, fabricate in corpul uman. Este vorba despre o lege a economiei interne a Naturii, astfel incat ceea ce regnul vegetal a facut in atata timp si cu atata energie devine disponibil pentru animal si pentru om fara vreo cheltuiala energetica suplimentara.

Sinteza de hormoni

Cu aceasta energie economisita, corpul poate sa sintetizeze noi hormoni, ce servesc la o aranjare mai complexa si la transmiterea unei inteligente mai subtile si mai divine. In toate cazurile, vitaminele sunt la baza acestei evolutii a inteligentei materiei, ele fiind utile transmiterii de energie si de informatie de la regnul vegetal pana la cel uman. Acesta este rolul principal al vitaminelor.

Acum intelegem de ce aportul suficient de vitamine prin alimentatie are efecte benefice asupra organismului, in timp ce carenta in vitamine determina o scadere generala a functiilor vitale si o diminuare a tonusului fizic. Organismul uman are nevoie sa fie in mod constant in relatie cu Natura care-l inconjoara si aceasta relatie se stabileste si cu ajutorul alimentelor naturale, sanatoase, bogate in vitamine.

AUTOR: prof.dr.Mirela Wagner, specialist oncologie, neurologie, dermatologie

Tratarea cancerului cu ajutorul celulelor T

woman holding pink ribbon

Umanitatea este măcinată din ce în ce mai mult de această boală. Ea îi răpune atât fizic cât şi psihic pe cei afectaţi. Niciun tratament nu a fost declarat până acum oficial drept leacul pentru cancer.

Vindecarea cancerului este o luptă încă în desfășurare. Ea preocupă şi ţine ocupaţi mulţi oameni de știință, în încercarea de a descoperi antidotul pentru această cumplită boală.

Noi descoperiri

Recent, o echipă internaţională de cercetători a primit rezultate extraordinare în lupta cu cancerul! Ei au folosit celulele proprii ale sistemului imunitar al pacienţilor. Această descoperire revoluţionară ar putea fi începutul unei noi etape în lupta cu maladia.

Noul tratament cu celule T este un tip de imunoterapie. Ea implică luarea propriilor celule imune ale sistemului imunitar al pacienţilor. În special, celule albe numite celule T şi reprogramarea lor pentru a ataca tumorile.

Ce sunt celulele T killer?

Celulele T killer sau limfocitele T killer, sunt o clasă specială de celule ale sistemului imunitar. Ele sunt implicate în apărarea organismului prin atacarea şi distrugerea microorganismelor patogene sau a celulelor canceroase, anormale. Limfocitele T sunt produse în număr mic în organism. Dar se crede că injectarea lor în cantităţi mari ar putea potenţa funcţia sistemului imunitar. Acest lucru ar conduce la distrugerea cancerului.

Cum acționează?

Aceste celule denumite “ bodyguarzi ai organismului” se mişcă constant, investigând mediul. După ce au detectat o celulă infectată sau una canceroasă, acestea atacă membrana celulei. Ea injectează proteine toxice mortale în interior. Mecanismul prin care se realizează această imunoterapie a fost comparat cu crearea unei vaccin la comandă, ca răspuns împotriva cancerului.

O soluție cu un potențial incredibil!

Oamenii de ştiinţă au lucrat cu imunoterapia zeci de ani. Dar au început recent testarea acestei noi terapii cu celule T la om. Din cauza naturii experimentale a cercetării, studiile au fost limitate doar pentru pacienţii care nu mai răspund la alte tratamente. Și au doar câteva luni de trăit. În mod surprinzător, tratamentul are un potenţial incredibil pentru pacienţii cu tumori. Pacianți care nu răspund la nici un fel de tratament.

Ce spun cercetătorii?

Rezultatele obţinute au reuşit să-i surprindă chiar şi pe cercetători :

„să fiu sincer, pentru a obţine aşa o rată de răspuns la aşa pacienţi avansaţi, este fără îndoială un lucru fără precedent în medicină”, a explicat Stanley Riddell, un cercetător de imunoterapie de la Centrul de Cercetare Fred Hutchinson din Seattle.

Cercetătoarea de origine italiană, Chiara Bonini, a vorbit, la rândul său, cu mult optimism despre această nouă terapie :

Aceasta este într-adevăr o revoluţie. Celule T sunt un medicament viu, şi în special, acestea au potenţialul de a persista în corpul nostru pentru toată viaţa”, a declarat aceasta.

Un aspect nefavorabil al acestei terapii este că, după o perioadă de timp, celule T devin istovite. Iar unele tipuri de tumori se învaţă să le evită, permiţându-le definitiv să scape de sistemul imunitar.

Acesta este cazul când intervine imunoterapia. Pentru a accelera sistemul, oamenii de ştiinţă efectuează ceea ce este cunoscut sub numele de transfer a celulelor T adoptive.

Când este utilă această nouă terapie?

Odată ce sunt readuse în interiorul corpului, aceste noi proiectate celule T se regenerează pentru a crea o armată de celule ale sistemului imunitar pregătite să doboare definitiv tumorile.

Folosind această tehnică, Ridell raportează că colegii săi au obţinut o „regresie continuă” în cazurile anterior necurabile de leucemie limfoblastică acută, Limfom non-Hodgkin şi leucemie limfocitară cronică.

Rezultatele a fost prezentate spre publicare, şi sunt acum în curs de evaluare ştiinţifică, ceea ce înseamnă că noi nu putem fi prea încântaţi pentru moment, şi sunt încă o mare cantitate de detalii de prelucrat. Însă rata de succes de 94 la sută ce a a implicat un număr de 40 de participanţi, ne dă o rază de speranţă în ceea ce priveşte lupta continuă pentru găsirea unei soluţii în tratarea cancerului.

AUTOR: prof.dr.Mirela Wagner, specialist oncologie, neurologie, dermatologie

Descoperă produsele Forever!