Sistemul limfatic este situat de-a lungul corpului, si actioneaza ca un sistem de canalizare in miniatura. El are marele rol de a transporta deseurile din celule, sange, colon si rinichi, intrucat functioneaza ca un filtru pentru bacterii, microorganisme si de eliminator a celulelor moarte si a deseurilor din corp.
Alimentele pe care le consumam sunt digerate de organism pentru a extrage substantele nutritive necesare pentru fiecare celula vie a corpului nostru. Celulele la randul lor proceseaza acesti nutrienti si astfel sunt eliberate unele deseuri. O detoxifiere regulata este vitala, altfel organismul nostru se va ineca in propriile deseuri si vor aparea blocaje ale ganglionilor limfatici, care vor reduce capacitatea organismului de a rezista la boli.
Cine are nevoie de o curățare a limfei?
Toata lumea are nevoie de o detoxifiere a sistemului limfatic, pentru a scapa de toate deseurile acumulate de-a lungul vietii. Curatarea acestui sistem ajuta la curatarea fiecarui organ din corp. Sistemul limfatic se poate bloca din cauza unui consum excesiv de lactate, tutun, alcool, medicamente, sau din cauza deshidratarii, pesticidelor, bolilor si virusilor.
Simptomele unui sistem limfatic lent, încărcat:
– Incapacitatea de a lupta impotriva infectiilor si bolilor
– Infectii recurente si boli recidivante
– Oboseala persistenta care nu se amelioreaza prin somn si odihna
– Umflarea ganglionilor limfatici constanta (acest simptom poate de asemenea fi un semn al unei boli grave: limfom, leucemie sau tulburari autoimune)
– Umflarea splinei
– Pietre la amigdale
– Circulatia sangelui proasta
– Mancarimi pe corp care nu sunt cauzate de iritatii sau boli de piele
– Transpiratie excesiva
– Tensiune arteriala sistolica mare
– Alergii si sinuzita
I. Curățarea limfei – Tratamente naturiste
1. Clisma cu Coada-Calului
Se prepara 2 litri de ceai de coada-calului din 4 lingurite de planta la 2 litri de apa. Se fac clisme dimineata si seara. Programul dureaza 3 zile si este mai strict: nu se mananca nimic toata ziua, doar se beau 3-4 litri de lichide: 2 litri de apa, un litru de suc de grepfruit, 1-2 pahare de suc de lamaie si portocale.
2. Suc de Afine
Sucul de afine poate curata sistemul limfatic, intestinele si rinichii de diferite tipuri de toxine daunatoare. Afinele contin foarte multi compusi care ajuta la eliminarea grasimii din sistemul limfatic, si antioxidanti (mai ales Vitamina C) care contribuie la detoxifierea rinichilor, fibre dietetice, Vitamina K, potasiu si Vitamina A.
3. Infuzie de plante pentru curățarea limfei
– 2 parti galbenele
– 2 parti lipicioasa
– 1 parte lumanarica
Se pun plantele intr-o cratita si se acopera cu apa rece. Se fierb la foc mic 20-45 de minute. Se beau 2-3 cani de ceai pe zi, timp de mai multe saptamani.
Galbenelele sunt un tonic imunitar general care ajuta la curatarea limfei si reducerea inflamatiilor pielii. Lipicioasa este o planta care stimuleaza activitatea sistemului limfatic si a organelor, ajuta in congestia limfatica si ganglioni limfatici inflamati. Lipicioasa curata si hraneste de asemenea sangele. Lumanarica decongestioneaza limfa prin activarea functiei sale si tratarea ganglionilor limfatici umflati sau blocati la nivelul gatului, bratelor si regiunii anghinala.
4. Ceai de drăgaică (sânziene)
Ceaiul de dragaica (sanziene) se prepara dintr-o lingurita de planta la o cana de apa, si se fierbe 10 minute. Se beau cate 2 litri pe zi. Cura dureaza 3-4 saptamani.
II. Dieta pentru curățarea limfei
– Supa de legume
Vitaminele si mineralele sunt extrem de importante pentru procesul de detoxifiere. Dieta de curatare a sistemului limfatic se bazeaza astfel pe consumul de alimente organice, proaspete: ceapa verde, dovlecei, telina, patrunjel, seminte de mustar, gulii, varza, ardei, spanac, salata verde, broccoli si morcovi. De la unele din aceste legume se pot folosi si radacina si frunzele. Se pot consuma sub forma de supa cu apa distilata, din care se beau cate 3 pahare pe zi, inainte de masa.
– Usturoi si ghimbir
Tot la capitolul alimente detoxifiante, medicii naturisti recomanda usturoiul, ca un asistent puternic pentru sistemul limfatic, care il ajuta sa scurga toate metalele toxice si otravurile din corp, precum si ghimbirul, care stimuleaza circulatia sangelui si lichidelor din corp, inclusiv a lichidului limfatic.
Pentru a trai o viata foarte lunga, dar in acelasi timp si foarte buna, este nevoie de respectarea catorva reguli esentiale pentru o viata sanatoasa si de a urma cativa pasi simpli zi de zi. In acest fel puteti duce o viata sanatoasa si echilibrata din punct de vedere atat fizic cat si psihic. Principalele reguli pentru evitarea aparitiei unor boli mai tarziu, sau a neglijarii organismului sunt:
1) Respectarea unei alimentații sănătoase. 7 reguli esențiale pentru o viață lungă
Consumarea elementelor de baza paine, paste fainoase, lactate, oua, carne, fructe, legume, grasimi si dulciuri trebuie sa aiba loc intr-un mod organizat si echilibrat si nu in functie de preferintele pentru o anumita categorie de alimente. Un mic dejun sanatos include undeva intre o jumatate si 3 sferturi de bol cu lapte si cereale, o banana si jumatate de pahar de suc de fructe. Totodata, conform nutritionistilor, ar trebui sa consumam 2 kilograme de fructe si 2 kilograme de legume pe zi precum si un pahar de iaurt. Cheia catre o alimentatie sanatoasa o reprezinta consumul moderat al mancarii, carnea de porc sau de vaca poate fi substituita de carnea de peste sau pieptul de pui pentru a reduce excesul de grasimi. Deasemenea trebuie limitat consumul de sare, lucru care poate fi facut consumand cat mai multe alimente proaspete. Alimentatia nu inseamna doar tipul de alimente consumate ci si timpul consumarii lor. De exemplu este interzis consumarea lor dupa ora 22 sau inainte de culcare, trebuie sa existe un echilibru periodic intre cele trei mese principale ale zilei.
2) Consumul lichidelor. 7 reguli esențiale pentru o viață lungă
Un om normal trebuie sa bea cel putin 1,5 litri de lichide pe zi. Aceste lichide sunt reprezentate de: apa, ceaiuri, lapte, sucuri de fructe sau de legume si chiar si de cafea dar in doze mici. Se spune totusi ca a bea un pahar de vin rosu natural in timpul mesei este foarte sanatos pentru organism. Consumul oricarui alt tip de bautura alcoolica nu face decat sa dauneze corpului uman. Deasemenea nu trebuie consumata apa in exces, sunt unele persoane care considera ca 3-4 litri de apa pe zi ajuta la procesul de slabire, insa este o afirmatie total falsa.
3) Fumatul. 7 reguli esențiale pentru o viață lungă
Desi aduce relaxare in cele mai grele momente, fumatul este dusmanul numarul 1 al organismului uman. Anual mor 33 000 de oameni in Romania din cauza tutunului, 70% dintre acestia avand peste 35 de ani. Principalele efecte ale fumatului sunt cancerul la plamani, tuberculoza, cancer la gat. De asemenea fumatul duce la pierderea greutatii si la ingalbenirea dintilor. In ciuda faptului ca unii oameni incearca sa duca o viata sanatoasa evitand fumatul, uneori este inevitabil sa o faca deoarece sunt expusi aproape zilnic fumatului pasiv.
4) Efortul fizic. 7 reguli esențiale pentru o viață lungă
Conform unui studiu realizat de Institutul de Endocrinologie “C.I. Parhon” Romania se afla pe locul 3 in clasamentul supraponderalilor din Europa (dupa Grecia si Serbia). Jumatate din populatia tarii sufera de supraponderalitate, in timp ce 25% de obezitate. Din aceste rapoarte 30% sunt femei si 20% barbati, totodata 40% sunt copii. Generatiile “fast-food” sau “McDonalds” nu obisnuiesc sa faca efort fizic aproape deloc, petrecand tot mai mult timp in fata calculatorului. Sunt indeajuns 30 de minute pe zi pentru a-ti mentine corpul sanatos si exista metode chiar simple: jogging-ul, tenisul, sporturile de echipa ca fotbalul sau baschetul, exercitii de fitness fie la o sala cu aparate profesioniste, fie in propria casa: flotari, genoflexiuni, tractiuni.
5) Odihna. 7 reguli esențiale pentru o viață lungă
Pentru o viata sanatoasa este nevoie si de multa odihna. Mai multe teorii spun ca in timpul somnului omul isi relaxeaza creierul. El stocheaza informatiile importante si le sterge pe cele mai putin semnificative. In general un om trebuie sa doarma intre 8 si 10 ore pe noapte. Cea mai potrivita perioada pentru a dormi este 22-08. Neglijarea acestei perioade, sau depasirea orelor de somn poate duce la stari de oboseala, pierderea in greutate, colaps fizic.
6) Limitarea expunerii la soare. 7 reguli esențiale pentru o viață lungă
Pentru aproape toti romanii, mersul la plaja inseamna bronzat si nimic altceva. Nu multa lume realizeaza la ce pericole se expun atunci cand stau prea mult in soare. Radiatiile pot cauza arsuri de moment. Dar in timp pot duce la aparitia nevilor. Aceștia nu numai ca dau senzatia unui aspect fizic neplacut dar pot duce mai tarziu chiar la aparitia unor boli mortale cum ar fi cancerul de piele. Este recomandata evitarea expunerii la soare intre orele 11-16. Atunci soarele este cel mai puternic si se indică folosirea cremelor de protectie in zonele cele mai usor afectate de soare.
7) Munca în exces. 7 reguli esențiale pentru o viață lungă
O viata sanatoasa inseamna un echilibru atat mental cat si fizic. Orele de munca trebuie sa fie intrerupte de cate o pauza de 10-15 minute de relaxare. Sunt necesare pentru restabilirea echilibrului mental. Este mai indicat sa faci mai multe pauze decat sa muncesti incontinuu si sa iei o pauza mai lunga la final. Oboseala in munca duce la stres, la nervozitate. Automat vor aparea greseli la locul de munca – ceea ce nu favorizeaza nici pe angajator si nici pe angajat.
Pancreatita este o inflamatie a pancreasului, in care este dereglata functia secretoare a acestuia (secretia din intestin a sucului pancreatic care contine enzimele digestive de baza: tripsina, lipaza, amilaza etc.). Ca urmare a acestui fapt apar tulburari in digestie si in asimilarea celor mai importante substante nutritive. In unele cazuri glanda se poate inflama din cauza cresterii sau scaderii productiei de insulina si din cauza dereglarii corespunzatoare a continutului de glucoza in sânge.
Tratarea pancreatitei – numai în spital. Dietoterapia în pancreatita cronică
Tratarea pancreatitei acute trebuie sa se faca numai in cadrul unui spital – tratamentul facut acasa poate fi periculos pentru viata persoanei respective. Inainte de internarea in spital alimentele ii sint contraindicate bolnavului. I se permite sa bea doar cite o jumatate de pahar cu apa minerala plata. Dupa externarea din spital, alimentatia in conditii domestice trebuie sa respecte o anumita dieta, recomandata de catre medic. In ultimii 15-20 de ani numarul bolnavilor de pancreatita acuta a crescut in mod considerabil. Un rol important in aparitia acestei boli il au dereglarea principiilor unei alimentatii rationale si folosirea necorespunzatoare a alcoolului.
Alte boli care o favorizează
Pancreatita cronica se poate dezvolta pe fondul altor patologii: afectiuni ale stomacului, ale intestinului, ale ficatului, alergii, diferite intoxicatii si infectii, disfunctii ale glandelor de secretie interna, ateroscleroza vaselor pancreasului etc.
Terapia cu ajutorul unei diete. Dietoterapia în pancreatita cronică
Terapia cu ajutorul unei diete este cea mai importanta metoda de tratament a pancreatitei cronice. In acele cazuri, cind cauza principala a aparitiei ei sint dereglarile in regimul alimentar, cum ar fi bulimia, folosirea in exces a alcoolului, insuficienta albuminelor in alimentatie, alergia la unele produse, respectarea unei diete este practic singurul mijloc de actiune terapeutica asupra organismului bolnav si mai intii de toate asupra pancreasului inflamat. Dieta trebuie respectata tot timpul tratamentului – in spital, sanatoriu, acasa. Numai in acest fel se pot impiedica progresarea bolii si dezvoltarea unor complicatii.
Grăsimile în stare pură sunt eliminate din alimentație
Pentru scaderea fenomenelor inflamatoare si pentru grabirea procesului de refacerea a tesutului afectat din aceasta glanda, bolnavii de pancreatita cronica trebuie sa respecte urmatoarele principii de baza in regimul alimentar. Mai intii de toate trebuie crutat din punct de vedere chimic nu numai pancreasul, ci si celelalte organe ale sistemului digestiv supuse procesului de inflamare (stomacul, duodenul, ficatul). Din alimentatie trebuie eliminate produsele care au o influenta stimulatoare asupra secretiei din stomac si pancreas: carnea grasa, pestele gras, chiar grasimile vegetale, ciupercile, bauturile alcoolice si cele gazoase, afumaturile, gustarile condimentate, conservele, aluatul pregatit cu grasime, placintele, piinea neagra, slanina de porc, ciocolata, muraturile, sosurile marinate, condimentele iuti (piper, mustar), fructele acre, sucurile de legume, ceaiul tare, cafeaua, cacaua. Dintre mirodenii singurele permise sint patrunjelul si mararul.
Digerarea mecanică este cel de-al doilea principiu
Digerarea mecanica este cel de-al doilea principiu al dietoterapiei pancreatitei cronice. Se recomanda consumarea alimentelor lichide, semilichide si a legumelor rase. In perioada de ameliorare sau de disparitie temporara a bolii, atunci cind va simtiti mai bine si cind in ceea ce priveste celelalte organe digestive nu exista nici o contraindicatie in folosirea in alimentatie a legumelor, respectarea acestui principiu nu este obligatorie. Dimpotriva, sint recomandate legumele nerase, ceea ce impiedica scaderea poftei de mincare si, in consecinta, subnutritia si are un efect de exercitiu asupra organelor digestive.
Descoperă cele mai puternice resurse pentru corpul tău!
Conținutul chimic al regimului alimentar
Cel de-al treilea principiu al dietoterapiei pancreatitei cronice se refera la continutul chimic al regimului alimentar. Cu scopul de a stimula procesele de refacere in tesuturile pancreasului afectat si pentru a imbogati sinteza enzimelor pancreatice si a inhibitorilor, pentru a impiedica progresarea bolii si agravarea ei, regimul trebuie sa contina o cantitate de albumine putin mai ridicata in comparatie cu norma fiziologica (110-120 de grame).
Albuminele
Din aceasta cantitate 60 la suta trebuie sa fie albumine usor asimilabile de origine animala (produse lactate, carne de vita si de peste fara grasime, albus de ou). In acelasi timp cu albuminele, organismul primeste si substantele lipotrope (care degradeaza grasimile), cele care joaca un rol important in refacerea structurii pancresului, ficatului si tesuturilor. Spre deosebire de albumine, continutul de grasimi trebuie sa scada intr-o oarecare masura (pina la 80 de grame in 24 de ore), acest lucru obtinindu-se prin eliminarea din alimentatie a grasimilor in stare pura.
Provocare pentru 4 zile – resetare fizică și mentală
Pentru articulații sănătoase și piele catifelată!
Vitalitate la superlativ!
Produsele care fermentează sunt interzise
Cantitatea de grasimi trebuie distribuita in mod egal in timpul zilei. Necesitatea de grasimi in regimul alimentar este dictata de tulburarile aparute in procesul de asimilare a acestora ca urmare a scaderii functiei secretoare a pancreasului si ficatului. Trebuie sa aveti grija sa nu folositi in acelasi timp cantitati masive de grasimi. Acest fapt creste in mod considerabil riscul agravarii bolii. Pe primul plan trebuie sa puneti grasimile vegetale (uleiul de floarea-soarelui, uleiul de masline etc.). Acestea contin acizi grasi nesaturati care au actiune lipotropa.
Ce facem cu carbohidrații?
Este indicata de asemenea limitarea continutului de hidrati de carbon (pina la 300-350 de grame) cu ajutorul produselor usor asimilabile (zahar, miere etc.). Ratia de zahar pentru 24 de ore nu trebuie sa depaseasca 30 de grame. Acest lucru se explica printr-un intreg sir de cauze. In cazul pancreatitei cronice cel mai adesea este afectat sistemul functional al pancreasului, glanda care prelucreaza insulina (hormonul care asigura asimilarea glucozei in organism). In afara de aceasta, uneori este tulburata functia sistemului nervos vegetativ, astfel incit adesea apar reactii alergice. Limitarea consumului de hidrati de carbon impiedica dezvoltarea la acesti bolnavi a diabetului, dereglari ale sistemului nervos vegetativ si aparitia reactiilor alergice.
Este limitată folosirea sării de bucătarie. Dietoterapia în pancreatita cronică
Pe linga scaderea ratiei de zahar in regimul alimentar, este limitata de asemenea si folosirea sarii de bucatarie (pina la 8 grame in 24 de ore – o lingurita de sare). Sarea provoaca secretia pancreatica si, in afara de acest fapt, este dovedit ca scaderea continutului de sare in mincare are si o actiune antiinflamatoare. Dieta trebuie imbogatita cu saruri din calciu, luind in consideratie actiunea lor antiinflamatoare si desensibilizatoare. In acest scop se recomanda folosirea produselor lactate degresate si a brinzei de vaca, pregatite in conditii domestice.
Principiul alimentației fracționate. Dietoterapia în pancreatita cronică
Cel de-al patrulea principiu al dietoterapiei pancreatitei cronice este principiul alimentatiei fractionate. Trebuie sa mincati de cinci-sase ori pe zi in portii mici. Trebuie sa mestecati mincarea incet, fara sa va grabiti. Mincatul prea repede sau consumarea unor portii mari de mincare si deosebit de consistente determina o secretie fortata de suc pancreatic. Acest lucru nu este dorit pentru ca scurgerea secretiei din glanda este ingreunata din cauza inflamatiei. Respectarea acestui principiu este obligatorie in toate fazele bolii, incluzind aici si perioada de amelioarare temporara a bolii si senzatia ca se simte bine a bolnavului. Din regimul alimentar sint excluse produsele care fermenteaza si care produc balonarea intestinului: fasolea, mazarea, varza alba, bauturile gazoase, ridichile.
Ce se recomandă?
Sunt recomandate: pâinea din faina de griu veche de una-doua zile sau uscata (se poate si sub forma de pesmeti); supele de legume (in afara de varza), din crupe (in afara de mei), cu macaroane; carne de vita, de vitel, de gaina, curca, iepure fara grasime, tipuri de peste fara grasime (batog, biban, crap, stiuca) sub forma de cotlete, sufleuri, ciorba cu perisoare (atunci cind bolnavul se simte mai bine, cind este in stadiul de ameliorare temporara).
Albusul de ou se foloseste sub forma de omleta. În mincare se adauga cite o jumatate de galbenus pe zi. Dintre produsele lactate se recomanda brinza de vaci fara grasime, laptele incorporat in unele feluri de mincare, iar dintre grasimi – numai untul si uleiul vegetal (se adauga in mincare pina la 40 de grame); dintre legume – cartoful, morcovul, sfecla, varza rosie, dovleacul, mazarea uscata sub forma de piure sau budinci. Sint indicate terciurile cu lapte si gris, fulgi de ovaz, arpacas, orez; dintre fructe sint recomandate merele coapte, decoctul de macese, ceaiul nu foarte tare, apa minerala plata, cremele de fructe, compoturile.
In stadiul de ameliorare temporara a bolii, dupa sfatul medicului puteti folosi si soiuri de fructe dulci: pere curatate de coaja, cirese, capsuni, chiar pepeni. Se pot consuma legume fierte sau coapte, fara a fi maruntite, produse lactate – brinza olandeza, smintina adaugata in mincare.
Iată un exemplu de meniu în cazurile de pancreatită cronică.Dietoterapia în pancreatica cronică
primul mic dejun: omleta din albus de ou pregatita la aburi, terci de lapte cu orez fara zahar, ceai;
al doilea mic dejun: brinza de vaci proaspata, iaurt, un mar proaspat fara coaja;
prinzul: supa de legume fara smintina (o jumatate de farfurie), cotlete pregatite la abur, piure de morcov (garnitura), crema de fructe fara zahar;
gustare intre prinz si cina: decoct de macese, pesmeti sau pâine de secara;
cina: peste fiert, cartofi fierti (garnitura), terci de lapte cu fulgi de ovaz fara zahar, ceai;
peste noapte: iaurt;
peste zi: pâine de secara (200-300 de grame), zahar (30 de grame).
În primele zile este interzis orice fel de mâncare. Dietoterapia în pancreatita cronică
Pentru respectarea principiului digestiei mecanice, alimentele se taie marunt sau se dau pe razatoare. Nu trebuie sa consumati produse prea reci sau prea fierbinti. Prajirea produselor este interzisă. Prin acest procedeu iau nastere niste produse toxice din cauza dezagregarii grasimilor, care pot provoca aparitia sau agravarea bolii.
Atunci cind pancreatita cronica se agraveaza este indicat tratamentul intr-un spital (in cazurile grave) sau acasa (in cazurile mai putin grave) cu respectarea unui regim la pat. In primele doua zile este interzis orice fel de mincare. Foamea se potoleste prin linistea functionala a pancreasului si a stomacului inflamat, a duodenului si a ficatului. Bolnavii au voie doar sa bea ceai caldut sau apa minerala necarbogazoasa (cite 1-1,5 litri pe zi).
Ce facem dacă se agravează?
In cazul agravarii pancreatitei cronice se respecta aceleasi principii alimentare ca si inainte de acest moment. Însa dieta se foloseste intr-o forma cit mai usoara. In cursul primei saptamini (intre cinci si zece zile, in functie de gravitatea zilei), dupa abtinerea de la mincare este indicata o alimentatie bogata in lichide si in hidrati de carbon. Exemplu: supe, terciuri cu lapte, piure de legume, creme din suc de fructe. Asemenea produse stimuleaza mai putin secretia din pancreas. Pe masura ce starea bolnavului se amelioreaza, dieta se largeste treptat. Se introduc in regimul alimentar pesmetii din pâine de secara, brinza proaspata de vaci sub forma de pasta, omleta din albus de ou pregatita la abur, carnea de vita si peste fara grasime, sub forma de sufleu, cotletele pregatite in baie de aburi.
Despre volumul de hrană. Dietoterapia în pancreatita cronică
Cresterea volumului de hrana, a caloriilor din alimentatie si introducerea unor noi produse trebuie facute treptat. Se pot introduce in regimul alimentar si unele produse dietetice speciale. Exemplu: produse lactate care au o valoare biologica deosebita si se pot asimila foarte usor. La recomandarea medicului trebuie ca in timp scurt sa reveniti la o alimentatie normala. Acest lucru se referă mai ales la partea de albumine din regimul alimentar. De obicei, dupa una-doua saptamini de la debutul bolii puteti trece la varianta in care totul este dat pe razatoare in aceasta dieta (digestia mecanica). Aceasta trebuie sa o respectati timp de trei pina la opt saptamini. Dupa perioada de ameliorare a bolii puteti reveni la varianta fara digestie mecanica.
Poate apărea o insuficiență a funcției secretoare a pancreasului
In cazurile grave de pancreatita cronica, mai ales atunci cind nu este respectat regimul alimentar, poate aparea o insuficienta a functiei secretoare a pancreasului. Acest lucru se manifesta sub forma de diaree (digestia alimentelor este intrerupta, iar acestea ajung in intestin).
Nutritia acestor bolnavi se poate realiza si prin intermediul unei variante de dieta cu digestie mecanica. Dar se vor adauga preparate pe baza de enzime care sa ajute pancreasul. Continutul de grasimi din dieta este scazut pina la 60-70 de grame. Cantitatea de albumine, dimpotriva, creste pina la 120-130 de grame. Prin aceasta capacitatea de a digera a sistemului digestiv scade. Ca izvor de albumine usor asimilabile se folosesc ouale, produsele lactate, pestele.
1. Tensiunea arterială 120 / 80 – indicatori de viață lungă
„120” îți arată ca fiecare celulă primește cantitatea de Oxigen necesară pe suprafața vasului, iar „80” reprezintă rezistența vasului din interior. Dacă unui deget de la picior nu-i va ajunge oxigen, tensiunea arterială se va mări.
2. Frecvența respiratorie 16 / min. – indicatori de viață lungă
Reprezintă ritmul prin care pătrunde Oxigenul in celule. Norma este de 16 respirații pe minut. Atunci când alergi poate ajunge și la 26 respirații pe minut dar e important să revină repede la normal.
3. Frecvența cardiacă 78 bătăi de inimă pe minut – indicatori de viață lungă
78 este nr optim de bătăi de inimă pe minut. Dacă este prea rapid înseamnă că organismului nu-i ajunge oxigenul.
4. Hemoglobina 130 g/L
Hemoglobina este pigmentul roșu din sânge care răspunde de transportul oxigenului la celule , dar și al CO2 spre organele de respirație. Dacă ai hemoglobina mică înseamnă că nu ajunge suficient oxigen la celule.
5. Bilirubina 20
Arată modul cum funcționează ficatul , norma este de 20.
6. Diureza 1.5 L
Reprezintă cantitatea de urină eliminata in 24 de ore și trebuie să constituie în medie 1.5L
7. Greutatea = (Înălțimea-100)-10 Kg
Este recomandat să ai o greutate în concordanță cu înălțimea ta. Ex: daca ai 180 cm înălțime atunci G=(180-100)-10kg=70Kg
8. Glucoza în sânge 5.5
Reprezintă rezerva de energie pe care o ai pentru 24 de ore.
Miere din flori de portocal – cea mai sănătoasă sursă de energie!
9. PH-ul sangelui 7.43
Cand Ph-ul devine 7.41 survine decesul. Pentru reglarea Ph-ului organismul folosește ionii de Calciu.
10. Numărul leucocitelor 4000
Norma este 4000. Dacă Numărul este mai mare înseamnă că în organism există o infecție și acesta luptă cu ea.
11. Temperatura corpului 36.6 °C
Febra indică faptul că sistemul imunitar luptă cu o infectie. 37 °C inceputul infecției, 38 °C luptă activă, 40 °C luptă dificilă.
Vitamina C cu eliberare gradată – pentru o imunitate excelentă!
12. Colesterolul în sange 6.5
Reprezintă grăsimea din care sunt constituite fibrele nervoase, poate fi bun și rău.
O provocare pentru 4 zile – programul nutriționat DX4!
Pentru ca acești indici să fie la valoarea normală trebuie să oferi organismului tău aceste 4 lucruri :
– Oxigen
– Apă pură
– Hrană vie
Ofera aceste componente unui organism purificat!!!
Atunci cand vine vorba de riscuri pentru sanatate, conteaza foarte mult zona unde este localizata grasimea pe corp. Poate ca nu ti-a trecut prin cap pana acum acest lucru, insa zona in care este localizata grasimea pe corpul tau este un factor extrem de important pentru sanatatea ta.
Detoxifiere perfectă!
Ce spun cercetările recente despre grăsimea de pe burtă?
Cercetatori din Brigham si de la Women’s Hospital (Spitalul de Femei) si Laboratorul pentru Sanatatea si Metabolismul Populatiei apartinand Institutului National pentru Boli de Inima, Plamani si Sange (National Heart, Lung and Blood Institute Laboratory for Metabolic and Population Health) au descoperit ca oamenii care au cantitati mari de grasime pe abdomen – comparativ cu alte parti ale corpului – au un mai mare risc de cancer si boli de inima.
Cercetatorii au observat ca grasimea abdominala este grasimea considerata un indicator al grasimii ce inconjoara organele interne.
“Contrar studiilor publicate anterior, si care comparau BMI (Body Mass Index-indicele de masa corporala) si circumferinta taliei, prezenta grasimii abdominale a imbunatatit capacitatea de a prezice boala de inima, sprijinind ipoteza ca, grasimea abdominala, ar putea sta partial la baza asocierii dintre grasimea corporala si bolile de inima si cancer”,
a spus intr-o declaratie dr. Caroline S. Fox, doctor in medicina, cercetator sef la acest Laborator.Studiul, publicat in jurnalul Colegiului American de Cardiologie, a inclus 3 086 oameni care au luat parte la Studiul Cardiologic Framingham, cu o medie de varsta de 50 de ani.
Șapte ani de cercetări despre grăsimea de pe burtă!
Cercetatorii au monitorizat participantii la studiu pentru sapte ani, timp in care au examinat situatia bolilor cardiace si a cancerului. Ei au mai utilizat si scanari prin tomografie computerizata pentru a analiza unde anume in corp se acumula grasimea.La sfarsitul perioadei de monitorizare murisera 71 de oameni, 90 avusesera un eveniment cardiac si 141 dezvoltasera cancer. Dupa luarea in consideratie a altor factori de risc si obezitatea, cercetatorii au gasit o asociere clara intre grasimea abdominala si riscurile mai inalte de cancer si evenimente cardiace.Aceasta nu este prima oara cand riscurile de boala cardiaca au fost corelate cu grasimea de pe burta.
Ce riscă persoanele cu grăsime pe burtă?
HealthDay a raportat despre un studiu, publicat in acelasi jurnal mai devreme anul acesta, aratand ca pentru pacientii cardiaci de greutate normala, riscul de moarte timpurie se mareste daca au grasime la burta – si sansele lor de supravietuire sunt de fapt mai mici decat ale obezilor care au grasimea in alte parti ale corpului.
Alte riscuri de sănătate legate de grăsimea de pe burtă
Cercetari prezentate anul trecut la o intalnire a Societatii Radiologice din America de Nort a aratat o asociere intre grasimea de pe burta si un risc mai inalt de osteoporoza la barbati. Si un studiu prezentat mai devreme anul acesta la Conferinta Internationala ATS 2013 a aratat o asociere intre apneea obstructiva de somn si grasimea pe burta la barbati.
Detoxifiere perfectă!
Miere din flori de portocal
Vitamina C cu eliberare gradată
Usturoi și cimbru – imunitate perfectă
Te apără de viruși sau bacterii!
Vitalitate la superlativ!
Reglează pofta de mâncare!
Minerale și vitamine!
Pentru imunitatea ta!
Sănătatea perfectă a femeii!
50 de nutrienți esențiali!
Copiii tă sunt plini de energie!
Imunitate la superlativ!
Cancerul de colon
In plus, un studiu efectuat pe soareci si publicat in jurnalul Cercetari de Prevenire a Cancerului sugereaza o legatura directa intre grasimea abdominala si cancerul de colon.De ce aceasta diferenta intre grasimea dintr-un loc sau altul? Este foarte simplu, grasimea din zona burtii, asa numita zona viscerala, este de fapt numai varful aisbergului. Atunci cand grasimea este localizata in zona organelor principale (zona viscerala), inseamna ca pe interior organele principale sunt “cufundate” si ele in mai multa grasime fapt ce intervine direct in sanatatea acestora si in declansarea de diferite probleme de sanatate.
AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie
Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.
Piele/păr
1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii..
4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează..
5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii „se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase
18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi complexul de vitamine B, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
Tot inima…
89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfruitul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.
“VARZA ALBA folositi-o mai ales cruda. Face cat un depozit intreg de medicamente.”
* Hepatita, bolile de ficat in general
O substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.
În ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza consumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si anticancerigene. Principiile active din frunzele de varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam cate 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:
* Cancerul vezicii urinare
Sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.
* Cancerul de prostată
O cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%.
* Cancerul la sân
Nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele de preventive ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.
* Cancerul de colon și de rect
Într-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.
* Cataracta
Salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, cate 200 de grame minimum, sub forma de salata.
Tratamente interne
* Obezitate
În Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care… nu v-o recomandam. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung.
In schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung. Varza este foarte bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe vitamine si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural. Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje: reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii greutatii corporale.
* Adjuvant contra cancerului uterin
un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C (prescurtarea de la indol-3-carbinol). Dupa 12 saptamani de administrare analizele au aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie completa. Prin omparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de 3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din care se beau 600-800 de ml pe zi.
* Adjuvant contra cancerului la san
mai multe studii de medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj de cel putin 40%. Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa. Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.
* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza
cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii , Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De asemenea, varza impiedica formarea20placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.
* Constipatia
Cel mai simplu tratament este consumul de varza murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc asa-numitele „bacterii prietenoase”, care combat constipatia prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre alimentare, de unde si efectul ei de „matura” a colonului, din care extrage prin absorbtie toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.
* Surmenaj fizic si intelectual
consumul de varza cruda sub forma de salata este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos. Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala. Se tin cure de trei saptamani, timp in care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest tratament este fo arte bun adjuvant si contra depresiei psihice..
* Menopauza
studii preliminare arata ca un consum saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani) imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.
* Infectii respiratorii
varza este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.
Vitalitate la superlativ!
Tratamente externe
* Arsuri de gravitate mica si medie
Se fac spalaturi si se pun comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza. Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.
* Rani care se vindeca greu
Se pun zilnic comprese cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.
* Eczeme infectioase, infectii fungice
Frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast.Se lasa sa actioneze vreme de 4ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute.Aplicatia se face pana la vindecare.Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.
* Cancer de piele
Se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau gres
* Entorsa, luxatii
Se pun pe zona afectata frunze de varza bine zdrobite (cu ciocanul pentru snitele) si se leaga cu o fasa. Aplicatia se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu cuburi de gheata.. Practica arata ca datorita acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt atenuate, in multe cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formeaza sunt mult mai mici.
* Dureri reumatice
pe zona afectata, se pun dimineata si, eventual, seara, frunze de varza bine zdrobite.Se tin minimum doua ore. Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc proaspat de varza pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauza. Tratamentul extern si intern cu varza proaspata are efect antiinflamator articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele degenerative, ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.
FRUMUSETE
Ten incarcat – se sterge vreme de cinci minute, in fiecare dimineata si in fiecare seara, pielea de pe obraji si de pe gat, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in suc proaspat de varza. Aceasta aplicatie are un excelent efect de curatare a pielii, previne tulburarile de pigmentare, da un plus de stralucire tenului astfel tratat.
Piele imbatranita – bogata in vitamina A si in vitamine din complexul B, continand substante care imbunatatesc irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare profunda a tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor de cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute. In final se aplica o crema hidratanta.
VARZA ROSIE
– Este, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind o varietate a acesteia. Dincolo de infatisare, intre varza rosie si cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza alba ca are un continut de vitamina C mai mare decat portocalele.
– Ei bine, varza rosie contine de pana la… 6-8 ori mai multa vitamina C decat surata ei alba, fiind un adevarat concentrat din aceasta vitamina.
– Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume au un rol foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca modalitatile de preparare ale verzei rosii sunt perfect identice cu cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva recomandari terapeutice extrem de importante:
* Alzheimer
Antocianii, adica pigmentii rosii din aceasta varietate de varza, fac adevarate miracole in prevenirea si in combaterea degenerarii celulelor 20 din sistemul nervos central. Se administreaza salata proaspata, cate trei sute de grame pe zi, in cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Inca nu se stiu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili functiile cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire si de incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul verzei rosii este cert.
* Febra
Se administreaza salata de varza (150 de grame) sau sucul de varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi.Continutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajuta inima si sistemul cardiovascular sa reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizeaza actiunea sistemului imunitar, care este principalul „beneficiar” al acceselor de febra.
* Alergia
este prevenita de o cura cu salata de varza rosie cruda (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma 200-300 de grame zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni, urmata de alte 3 saptamani de pauza, dupa care se poate relua. Bogatia de vitamina C si de antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea reactiei sistemului imunitar la interactiunea cu factorii externi.
AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist oncologie, dermatologie, neurologie
Boala ulceroasa (ulcerul gastro-duodenal) este o afectiune cronica a aparatului digestiv, afectiune care consta in aparitia leziunilor la nivelul mucoasei, submucoasei sau muscularei stomacului / duodenului.
Maladia este caracterizata de alternanta perioadelor de activitate cu cele de remisie (multi bolnavi cu antecedente de boala ulceroasa ignora posibilitatea recidivei odata ce puseul acut a fost depasit).
Optimizează digestia!
CAUZE
Organismul uman dispune, in mod natural, de o serie de factori de aparare (mucus gastric, prostaglandine citoprotectoare) care limiteaza actiunea nociva a unor substante asupra peretelui gastric. Uneori, aceasta bariera defensiva devine insuficienta in fata factorilor agresivi si, in urma dezechilibrului instalat, apare leziunea digestiva.
Factori declanșatori
Cercetarile au aratat ca boala ulceroasa poate fi declansata pe fondul existentei unor factori diversi dintre care amintim:
factori genetici (grupele sangvine si grupele imunologice);
factori endocrini (hormone glucocorticoizi in exces);
factori de mediu (alimentative dezechilibrata, stres, fumat, alcool in exces);
factori infectiosi (Helicobacter pylori);
medicamente.
Asocierea a doi sau mai multi factori dintre cei amintiti mai sus creste riscul aparitiei sau reactivarii bolii ulceroase. De exemplu, un fumator sau o persoana cu un regim de viata marcat de stres poate dezvolta o leziune gastrica mai mult sau mai putin severa la consumul de aspirina sau antiinflamatoare nesteroidiene.
Reglează apetitul!
SIMPTOME
In ulcerul gastro-duodenal fara complicatii trasatura dominant este durerea. In functie de localizare sau severitate ea poate fi perceputa diferit ca: arsura epigastrica, jena abdominala difuza, „foame”gastrica, durere colicativa s.a.
Bolnavul mai poate prezenta varsaturi alimentare, pirozis (senzatie de arsura care urca din stomac prin esofag, cu un gust acru, provocata de hiperaciditate), hematemeza (hemoragie pe traiectul tubului digestiv, eliminata pe gura, frecventa in ulcerul gastroduodenal si in cancerul gastric) sau melena (eliminare a unui scaun negru, continand sange provenit din partile superioare ale tubului digestiv) prin hemoragie digestiva.
Subliniem aici ca diagnosticul de boala ulceroasa trebuie stabilit de catre medicul specialist. Automedicatia (fara un diagnostic cert) poate masca simptomatologia unor maladii maligne care necesita abordare terapeutica diferita.
50 de nutrienți esențiali!
TRATAMENTUL
Farmacoterapia in boala ulceroasa este stabilita de catre medic si depinde de:
etiologie (infectioasa, medicamentoasa);
gravitatea leziunii (tratament medicamentos, staza endoscopica sau chirurgicala);
perioada de activitate sau remisie.
In toate cazurile se impun masurile igieno-dietetice (regimul alimentar specific), regimul de viata adecvat, evitarea obiceiurilor nocive precum fumatul sau consumul excesiv de cafea si alcool.
Vitamine, minerale, fitonutrienți valoroși pentru sănătatea copilului!
MEDICAMENTE CARE POT INDUCE BOALA ULCEROASA
Afectarea mucoasei etajului digestiv superior (esofag, stomac, duoden) poate sa apara la consumul unor preparate farmaceutice din diverse clase de medicamente. Cele mai importante din acest punct de vedere sunt:
antiinflamatoarele steroidiene si nesteroidiene,
antiastmatice precum teofilina sau aminofilina,
antiacide alcalinizante (bicarbonatul de sodiu),
expectorante mucolitice,
anticoagulante cumarinice,
antiosteoporotice bifosfonati,
unele antibiotice.
Acestea pot determina aparitia unor manifestari digestive nedorite prin mecanisme diferite:
Riscul de aparitie a leziunilor digestive poate fi insa redus prin respectarea regulilor de administrare sau prin asocierea unei medicatii cu rol de inhibare a secretiei acide.
Pentru obtinerea unui efect terapeutic maxim in tratarea bolii ulceroase sunt necesare:
Evaluarea tipului si severitatii ulcerului de catre medicul specialist. Tot acesta stabileste si schema corecta de tratament.
Adoptarea unei diete corespunzatoare si a unui regim de viata echilibrat.
Respectarea duratei tratamentului (de exemplu, la administrarea inhibitoarelor pompei de protoni tip omeprazol minimum 2 saptamani, dar nu mai mult de 2 luni).
Respectarea orarului de administrare pentru antibioterapie in cazul ulcerului Helicobacterpylori pozitiv.
Administrarea corecta raportata la momentul meselor sau momentul zilei:
pansamentele gastrice (alginati, saruri de bismut) inainte de mese;
antiacidele (combinatii de saruri de calciu, magneziu, aluminiu) la 1-2 ore dupa mese, dependent de aparitia durerii;
inhibitoarele secretiei gastrice (tip ranitidina sau tip pirenzepin) seara, intrucat secretia acida a stomacului este crescuta pe perioada noptii;
protectoarele si regeneratoarele mucoasei (tip sucralfat) inainte de masa deoarece eficienta lor depinde de mediul acid.
DIETOTERAPIA in boala ulceroasa trebuie sa respecte cateva principii generale:
un orar zilnic regulat al meselor;
mese reduse cantitativ si mai dese;
practicarea unei bune masticatii;
evitarea consumului de alimente prea fierbinti sau prea reci;
excluderea alimentelor puternic stimulatoare ale secretiei si motilitatii digestive (carne grasa sau afumata, ciorbe acre, fructe crude, branzeturi fermentate, ciocolata, cafea, bauturi carbogazoase);
consumul alimentelor permise si preparate corespunzator (branza de vaci, cas, oua moi, supe, soteuri de carne slaba si legume, fructe coapte, gelatine, deserturi cu lapte).
DOREȘTI MAI MULTE INFORMAȚII? COMPLETEAZĂ FORMULARUL!
CONCLUZIE
Statisticile arata ca cel putin 10% din populatia Europei are ulcer gastric sau duodenal.
Ansamblul de tehnici terapeutice de care dispune medicina moderna pentru tratarea ulcerului este complex si eficient, dar aplicarea masurilor igieno-dietetice constituie metoda simpla de profilaxie prin care putem evita aparitia sau reactivarea bolii ulceroase.
AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie
Cancerul pancreatic apare atunci când celulele din cadrul pancreasului încep să crească anormal. Cresc într-un mod necontrolat și invaziv. Ele formează noduli sau mase de țesut numite tumori, ce influențează negativ principalele funcții ale pancreasului.
Despre pancreas
Pancreasul este un organ situat în spatele stomacului, în partea din spate a abdomenului. Are aspect spongios. Capul pancreasului este situat în partea dreaptă a abdomenului. Este plasat acolo unde stomacul este atașat la prima parte a intestinului subțire (duoden). Coada pancreasului, partea sa cea mai îngustă, se extinde spre partea stângă a abdomenului, în vecinătatea splinei.
Susține funcțiile vitale!
Ce face pancreasul?
Pancreasul conține glande exocrine și endocrine care secretă sucuri pancreatice și hormoni, cum ar fi insulina. Sucurile pancreatice sau enzimele, secretate de glandele exocrine, sunt eliberate în intestine printr-o serie de conducte sau tuburi. Ele contribuie la digestia grăsimilor, proteinelor și carbohidraților.
Mix de 50 de nutrienți esențiali!
Insulele Langerhans și insulina
Celulele endocrine sunt organizate în grupuri mici, numite insulele Langerhans, care secretă insulină și glucagon în sânge. Acești doi hormoni țin sub control nivelul de zahăr din sânge. Atunci când acest proces de control al zahărului din sânge nu se realizează în mod corespunzător, apare afecțiunea numită diabet.
Arăți mai bine! Te simți mai bine!
Cancerul
Cancerul este o categorie de boli caracterizate prin creșterea fără control a unor celule anormale. Iar cancerul pancreatic se produce atunci când această creștere necontrolată a celulelor începe în pancreas. Dacă o tumoare rămâne într-un singur loc și are o creștere limitată, aceasta este în general considerat a fi benignă . Mai grave sunt tumorile maligne. Acestea se formează atunci când celulele canceroase migrează în alte părți ale corpului prin intermediul sângelor sau limfei. Atunci când o tumoare se extinde cu succes în alte părți ale corpului și crește, invadând și distrugând alte țesuturi sănătoase, se numește metastază. Acest proces este numit metastază , iar rezultatul este o stare mai gravă, care este foarte dificil de tratat.
Repară flora intestinală! Îmbunătățește funcția digestivă!
Rata de supraviețuire
Deoarece cancerul pancreatic este de obicei diagnosticat târziu în dezvoltarea sa, rata de supravietuire de cinci ani dupa diagnosticare este de mai puțin de 5%.
Cancerul pancreatic nu determină simptome în stadii incipiente. Mai mult decât atât, simptomele inițiale ale cancerului de pancreas tind să fie destul de vagi, astfel încât pacienții de multe ori le ignoră pentru o anumită perioadă de timp, permițând bolii să continue să evolueze și să se răspândească. Când semnele și simptomele apar, ele pot include:
• dureri la nivelul abdomenului superior, care poate iradia în spate
• îngălbenirea pielii și a albului ochilor, urină colorată datorată icterului, atunci când cancerul interferează cu ductul biliar
• pierderea poftei de mâncare
• pierderea în greutate
• scaune steatorice (exces de grăsimi în scaun)
• oboseală și slăbiciune musculară
• depresie, modificări ale dispoziției
• mâncărime generalizată.
Alte asocieri
Cazurile de cancer de pancreas sunt, de asemenea, asociate cu semnul Trousseau, cheaguri de sânge formate spontan în vasele de sânge portale, venele profunde ale brațelor și picioarelor sau alte venele superficiale.
În cazul în care cancerul se răspândește în organism (metastaze), pot apărea simptome suplimentare în zona afectată recent. Simptomele de metastaze depinde în ultimă instanță de locația la care cancerul s-a extins.
Cancerele la celule insulare sau neuroendocrine ale pancreasului pot determina producerea de prea multă insulină, care poate conduce la senzații slabe de amețeală, frisoane, spasme musculare sau diaree.
Multiplicarea exagerată a celulelor
Cancerul este în cele din urmă rezultatul multiplicării exagerate a celulelor, care cresc necontrolat și nu mor. Celulele normale din organism urmează o cale ordonată de creștere, divizare și moarte. Moartea celulară programată este numită apoptoză , iar atunci când acest proces nu mai are loc se ajunge la cancer. Celulele canceroase nu mor programatic, ci continuă să crească și să se dividă. Deși oamenii de știință nu stiu exact ce cauzează comportamentul acestor celule, ei au identificat mai mulți factori de risc potential:
Creșterea necontrolată
Mutații genetice – celulele pot experimenta o creștere necontrolată dacă există anomalii sau mutații în ADN-ul lor, și, prin urmare, deteriorarea genelor implicate în diviziunea celulară. Cancerul apare atunci când o mutație genetică face imposibilă corectarea deteriorării ADN-ului și imposibilității de a muri programatic. În mod similar, cancerul este un rezultat al mutațiilor care inhibă funcțiile oncogene și supresoare tumorale, ceea ce duce la creșterea incontrolabilă a celulei.
Cine este responsabil?
Substanțele cancerigene – acestea sunt substanțe direct responsabile de deteriorarea ADN-ului, promovarea sau complicitatea cancer. Anumite pesticide, coloranți și substanțe chimice folosite în rafinarea metalelor sunt considerate a fi cancerigene, crescând riscul de a dezvolta cancer pancreatic. Când corpul nostru este expus la agenți cancerigeni, radicalii liberi sunt formațiuni care încearcă să fure electroni de la alte molecule din organism. În felul acesta radicalii liberi deteriorează celulele, care afectează capacitatea lor de a funcționa în mod normal, iar rezultatul poate fi apariția de tumori canceroase.
Ce spun probabilitățile?
Trăsături, obiceiuri, dietă – cancerul pancreatic apare cu probabilitate mai mare la bărbați decât la femei, în randul afro-americanilor decât în rândul albilor. Fumatul creste riscul de cancer pancreatic cu un factor de 2 sau 3. Chiar și fumatul pasiv constituie un factor de risc.
Greutate mai mare?
Dieta si obezitatea au fost, de asemenea, legate de cancer de pancreas. Persoanele care nu fac mișcare suficient de mult și care sunt obeze au mai multe sanse de a dezvolta cancer pancreatic. În plus, cei care au o dietă săracă în legume și fructe, dar bogată în carne roșie și grăsimi sunt mult mai susceptibile de a fi diagnosticate cu aceasta boală.
Alcoolul
Consumul de alcool este, de asemenea, considerat un factor de risc pentru cancerul pancreatic.Pe termen lung, consumul exagerat de alcool duce la pancreatita cronică, care este un factor de risc cunoscut pentru cancer pancreatic.
Alți factori medicali – pe măsură ce îmbătrânim, există o creștere a numărului de posibile mutații genetice cauzatoare de cancer. Acest lucru face din vârstă un factor de risc important pentru cancer pancreatic, în special pentru cei peste 60 de ani. Există și mai multe alte boli care au fost asociate cu un risc crescut de cancer de pancreas.
Acestea includ ciroza sau cicatrizarea ficatului, infecția cu Helicobacter pylori infecție a stomacului cu bacteria cauzatoare de ulcer H. pylori ), diabet zaharat, pancreatită cronică (inflamație a pancreasului) și gingivita sau boala parodontală.
AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie
În România sunt diagnosticate anual aproximativ 4000 de cazuri noi de cancer de stomac, fiind mai frecvent în rândul bărbaților (2.500) decât în cazul femeilor (1.500 cazuri).
Cancerul de stomac, denumit și cancer gastric este o tumoare malignă care apare atunci când un grup de celule anormale se dezvoltă în interiorul stomacului. Aceste celule au abilitatea de a invada țesuturile și de a se răspândi către organe aflate la distanță.
Cancerul începe cu o modificare în structura ADN-ului. ADN-ul este un component ce se găsește în fiecare celulă a ființelor vii, fiind esențial pentru identificarea fiecărui organism. De asemenea, ADN-ul oferă celulelor un set de informații de bază, ca de exemplu momentul creșterii și reproducerii.
O schimbare în structura ADN-ului este cunoscută sub denumirea de mutaţie şi poate altera instrucţiunile care controlează creşterea celulelor. Acest lucru înseamnă faptul că celulele continuă să crească în loc să se oprească atunci când trebuie, ceea ce duce la reproducerea celulelor în mod incontrolabil, producând o porţiune de ţesut numit tumoră.
Modificări ale ADN-ului
Nu se ştie cu exactitate încă ce anume declanşează modificări ale ADN-ului care duc la cancerul de stomac şi de ce doar un număr mic de persoane dezvoltă cancerul de stomac.
Cu toate acestea, există un număr semnificativ de factori de risc pentru cancerul gastric, și anume:
1.
Vârsta
Riscul de a dezvolta cancer de stomac creşte odată cu vârsta. Majoritatea cazurilor apar la persoane de peste 55 de ani cu o medie de vârstă în jur de 70 la momentul diagnosticării.
2.
Sexul
Bărbaţii sunt aproximativ de două ori mai predispuşi decât femeile la dezvoltarea cancerului de stomac. Nu este clar de ce această incidenţă predomină în cazul bărbaţilor.
3.
Fumatul
Fumătorii pot fi de două ori mai predispuşi la dezvoltarea cancerului de stomac în comparaţie cu nefumătorii. Acest lucru se datorează faptului că fumul de ţigară va fi întotdeauna înghiţit la inhalare ajungând în stomac, iar tutunul conţine multe substanţe dăunătoare care pot deteriora celulele.
Cu cât fumaţi mai mult şi pentru o perioadă mai lungă, cu atât mai mare este riscul. În cazul fumătorilor obişnuiţi sunt şanse cu 1 ½ mai mari de a dezvolta cancer de stomac decât în cazul nefumătorilor.
4.
H. Pylori
H. Pylori este un tip de bacterie frecvent întâlnit la majoritatea populaţiei lumii.
În cazul celor mai multe persoane, bacteria este inofensivă, dar de cele mai multe ori H. Pylori provoacă afecțiuni precum ulcerele de stomac, crizele recurente de indigestie sau inflamaţiile cronice ale mucoasei stomacale (gastrită atrofică).
Cercetările au descoperit faptul că persoanele cu gastrită atrofică severă prezintă cel mai ridicat risc de dezvoltare a cancerului de stomac, deşi acest risc este foarte mic.
5.
Dieta
O dietă bogată în sare, legume murate (precum ceapa murată sau piccalilli), peştele sărat şi carnea afumată (precum păstrama sau carnea de vită afumată) creşte riscul apariţiei cancerului gastric.
Ţările în care acest tip de alimentație este populară, precum Japonia, China, prezintă un număr mai mare de cazuri de cancer de stomac, mai mare decât se anticipează în mod normal.
6.
Istoricul familial
Probabilitatea să dezvoltaţi cancer gastric este destul de mare în cazul în care există o rudă apropiată (de exemplu: unul dintre părinţi, fratele/sora) ce manifestă această boală. Conform unor studii, incidența apariției cancerului de stomac la alt membru al familiei crește cu aproximativ 1 ½ .
Explicaţia pentru care această afecţiune are legătură cu gradul de rudenie nu este încă clarificată; se presupune că eventuala conexiune dintre membrii unei familii şi apariţia cancerului de stomac este dată de faptul că aceştia prezintă aceiaşi factori de risc.
În aproximativ 1 din 50 de cazuri, testele au demonstrat că indivizii prezintă mutaţii genetice (modificări produse în materialul genetic, putând afecta anumite regiuni mai mici sau mai mari situate de-a lungul uneia sau mai multor gene) în gena ce codifică caderina E (CDH1). Caderina E este un membru al familiei caderinelor, proteine cu rol esenţial în stabilirea şi menţinerea polarităţii celulelor epiteliale. Cancerul gastric prezintă o expresie redusă a caderinei E în raport cu celulele normale. Acest efect de cauzalitate dintre pierderea expresiei CDH1 şi apariţia tumorii a fost demonstrată utilizând linii celulare de carcinom şi modele transgenice nu numai în cazul acestui tip de cancer, dar şi în rândul cancerului intestinal, mamar, ovarian.
Cercetările privind cancerul de stomac au arătat, de asemenea, că persoanele cu grupa de sânge A prezintă un risc ridicat pentru dezvoltarea acestui tip de tumoră. Întrucât grupele de sânge se moştenesc de la părinţi şi nu se schimbă în timpul vieţii, acest lucru reprezintă un argument pentru care istoricul familial poate fi un risc în apariţia cancerului.
Pe de altă parte există anumite boli genetice, precum: sindromul Peutz Jeghers, cancerul colorectal nonpolipozic ereditar, polipoza adenomatoasă familială care reprezintă predispoziţii pentru dezvoltarea cancerului de stomac. Dintre aceste trei afecţiuni enumerate anterior, polipoza adenomatoasă familială (FAP) face mai probabilă apariţia unei tumori gastrice. FAP provoacă apariţia a sute de polipi (creşteri mici), care se formează în sistemul digestiv (în special la nivelul colonului) şi care conduc la riscul de a dezvolta cancer intestinal.
7.
Alt tip de cancer în antecedente
Dacă aţi avut un alt tip de cancer, precum cancer de esofag sau limfom non-Hodgkin (formă de cancer care se dezvoltă la nivelul celulelor sanguine albe în sistemul autoimun), prezentaţi un risc crescut de a dezvolta cancer de stomac.
Există şi alte tipuri de cancer care fac mai probabilă dezvoltarea cancerul de stomac atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Pentru bărbaţi, riscul de cancer de stomac este mai crescut dacă există în antecedente cancer de prostată, vezical, de intestin sau testicular. Pentru femei, riscul de a dezvolta cancer de stomac creşte dacă înainte au fost diagnosticate cu cancer ovarian, mamar sau de col uterin.
8.
Anumite afecţiuni medicale
Dacă aveţi anumite afecţiuni medicale (precum cele enumerate mai jos), acestea pot creşte riscul de dezvoltare a cancerului de stomac.
Esofagită: inflamarea esofagului, provocată de un reflux al acidului stomacal.
Boala refluxului gastro-esofagian (BRGE): o formă severă de esofagită.
Anemie pernicioasă: un deficit de vitamina B12, care apare atunci când corpul nu poate absorbi corespunzător vitamina.
Ulcere stomacale peptice: un tip de ulcer al mucoasei stomacale provocat de regulă de o infecţie cu H. pylori.
Esofagul Barrett: modificări anormale ale celulelor de la nivelul esofagului. Şi această afecţiune creşte riscul de apariţie a cancerului esofagian.
Intervenţie chirurgicală care afectează stomacul
Dacă aţi avut în antecedente una sau mai multe intervenţii chirurgicale la nivelul stomacului sau într-o anumită regiune a corpului stomacului este mult mai posibil să dezvoltaţi cancer gastric.
Aceasta poate include intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea unei părţi a stomacului
(intervenţie cunoscută ca gastrectomie parţială), intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea parţială a nervului vag (nervul care poartă informaţia de la creier la organele precum inima, plămâni şi sistemul digestiv) sau intervenţie chirurgicală pentru a trata ulcerul.
Direct – cancerul se poate răspândi în afara stomacului şi la nivelul ţesuturilor şi organelor învecinate, precum pancreasul, colonul şi intestinul subţire.
Prin sistemul limfatic – sistemul limfatic reprezintă o serie de ganglioni (sau noduli) care sunt localizați în întreg corpul, în mod similar cu sistemul circulator sanguin; ganglionii produc multe celule specializate care sunt necesare sistemului imunitar pentru a lupta împotriva infecţiei.
Prin sânge – care în cele mai multe cazuri va provoca răspândirea cancerului de la stomac la ficat.
Cancerul de stomac care se răspândeşte la o altă parte a corpului este cunoscut sub numele de cancer de stomac metastatic.
Simptomele cancerului de stomac
Cancerul gastric prezintă de multe ori simptome nespecifice și din această cauză majoritatea pacienților se prezintă la medic cu boală în stadiu avansat. Aceste semne ale cancerului de stomac sunt adesea similare cu cele pe care le manifestă pacienții cu gastrită sau ulcer. Din acest motiv cancerul gastric – de multe ori – este diagnosticat târziu.
Simptomele incipiente ale cancerului de stomac pot include:
Indigestie persistentă sau disconfort abdominal;
Meteorism şi gaze frecvente;
Arsuri la stomac;
Senzaţie de plin foarte repede atunci când mâncaţi;
Senzaţie de balonare imediat după masă;
Dureri la nivelul stomacului sau pieptului (stern);
Senzaţie de rău/ greață.
Simptome alarmante
Este important să se verifice orice posibile simptome ale cancerului de stomac cât mai curând posibil.
Până în prezent s-au identificat un număr de simptome alarmante:
Aveţi dificultăţi la înghiţire.
Vărsături (care pot prezenta sânge).
Aveţi indigestie în combinaţie cu una sau mai multe din următoarele manifestări:
Pierdere în greutate;
Stare de rău;
Anemie.
Aveţi peste 55 de ani şi dezvoltaţi indigestie persistentă.
Dezvoltaţi indigestie şi aveţi una sau mai multe din următoarele în istoricul medical:
Un istoric familial de cancer de stomac;
Intervenţie chirurgicală anterioară pentru ulcere de stomac;
Esofagul Barrett – o afecţiune în care celulele anormale se dezvoltă pe căptuşeala interioară a esofagului;
Anemie pernicioasă;
Displazie – acumulare de celule anormale care nu sunt de fapt canceroase, dar care ar putea să se transforme în celule canceroase mai târziu;
Gastrită – inflamaţie a mucoasei stomacului.
Vă confruntaţi cu îngălbenirea ochilor şi a pielii (icter).
Dezvoltaţi o porţiune umflată vizibil în partea superioară a abdomenului.
Cancerul de stomac avansat
Simptomele cancerului de stomac mai avansat ar putea include:
Persoanele cu cancer trebuie să beneficieze de îngrijire din partea unei echipe multidisciplinare. Aceasta este o echipă de specialişti care lucrează împreună pentru a oferi cel mai bun tratament şi cea mai bună îngrijire şi care ia decizii în cadrul unei Comisii Oncologice. Luarea deciziei va avea în vedere:
Tipul şi dimensiunea cancerului;
Gradul acestuia (stadiul – citiţi mai multe în cadrul secţiunii);
Starea generală de sănătate;
Dacă există răspândire a cancerului la nivelul altor organe ale corpului.
AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie
Acest website folosește cookies pentru a vă îmbunătăți experiența de navigare. Folosind acest site, sunteți de acord cu politica de cookies.AcceptView Policy
Manage Consent
To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
