Informații importante despre limfă

No Comments

Bauturi nutritive Cultură și spiritualitate Curățenie Detoxifiere Energie, tonus și performanță Pachete de produse Produse naturale Reglare metabolică Sanatate Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

woman meditating beside her dog

Ce spun filosofiile străvechi?

Conform filozofiilor orientale, fie că sunt indiene, chineze, tibetane sau thailandeze, partea stângă a corpului este total diferită de partea dreaptă. Chiar și unele tradiții monahale budiste includ în preceptele lor ca monahii să doarmă pe partea stângă.

Deși sună ciudat, odihna și somnul pe partea stângă au multe beneficii pentru sănătate.

Detoxifiere perfectă!

Limfa se drenează spre stânga

Partea stângă a corpului este partea dominantă a sistemului limfatic. Cea mai mare parte a limfei se scurge în canalul toracic situat pe partea stângă. În calea sa, limfa transportă proteine, metaboliți ai glucozei și deșeuri care sunt purificate de ganglionii limfatici pentru a fi drenate pe partea stângă.

Derivat din cele de mai sus, este obișnuit să deducem în medicina orientală că afecțiunile din partea stângă a corpului se pot datora congestiei cronice a sistemului limfatic.

Arăți mai bine! Te simți mai bine!
Magazin de produse naturale

Limfa și prioritățile organismului

Conform Ayurveda, congestia are loc în organism prin respectarea anumitor priorități. Dacă sistemul limfatic este cogestionat, ulterior ficatul și sângele se saturează cu substanțe toxice. Simptomele primare ale congestiei apar pe partea stângă a corpului înainte de a se muta în partea dreaptă, unde apar mai târziu.

Limfa și oboseala de după masă

Sugestia indiană este ca, dacă iei o pauză după ce ai mâncat, fă-o întinzându-te pe partea stângă. Timpul de pauză nu trebuie să depășească 10 minute și este diferit de somnul de după-amiază, care este de obicei de 20 de minute sau mai mult.

Stomacul și pancreasul atârnă pe partea stângă. Când vă întindeți pe partea stângă, ambele atârnă în mod natural, permițând o digestie optimă și eficientă.

Limfa și mișcarea alimentelor

Alimentele sunt determinate să se miște în mod natural prin stomac, iar enzimele pancreatice sunt secretate treptat și nu dintr-o singură mișcare, ceea ce se întâmplă dacă te întinzi pe partea dreaptă.

Când stai întins pe partea stângă, ficatul și vezica biliară atârnă de partea dreaptă.

Odihna pe partea stângă le permite să atârne și să-și secrete enzimele prețioase în tractul digestiv, emulsionând grăsimile și neutralizând acizii din stomac.

Când sistemul digestiv este stimulat în acest fel, ciclul tău digestiv este mai scurt și nu te lasă lent pentru restul după-amiezii. Încearcă să te odihnești 10 minute pe partea stângă după ce ai mâncat.

Detoxifiere perfectă!
Vitamina C cu eliberare gradată
Reglează pofta de mâncare!
50 de nutrienți esențiali!
Copiii tă sunt plini de energie!
Detoxifiant și tonic!
Mai multă energie!
Curăță intestinele!
Repară flora intestinală!
Superalimentul tău!
Magazin de produse naturale

Simțiți-vă plin de energie și nu obosiți după ce mâncați

Încercați să mâncați relaxat la prânz și nu uitați să vă odihniți pe partea stângă și să verificați că vă veți simți mai energici și cu o digestie mai bună.

Magia dormitului pe partea stânga: cea mai bună eliminare a limfei

Intestinul subțire elimină toxinele prin valva ileocecală (VIC) din partea dreaptă a corpului la debutul intestinului gros. Intestinul gros este situat pe partea dreaptă a corpului, traversează abdomenul și coboară pe partea stângă.

Prin VIC, dormitul pe partea stângă permite gravitației să stimuleze mai ușor deșeurile corporale în intestinul gros din intestinul subțire.

In timpul noptii, continuând să dormi pe partea stângă, resturile se mișcă mai ușor spre colonul descendent iar dimineața eliminarea va fi mai ușoară.

Vitalitate la superlativ!

Cea mai bună funcționare a inimii si a limfei

Mai mult de 80% din inimă este situată în partea stângă a corpului. Dacă dormi pe partea stângă, limfa drenată către inimă va fi condusă de gravitație, ajutându inima în timp ce dormi.

Aorta, care este cea mai mare arteră a corpului, iese din partea superioară a inimii și se arcuiește la stânga înainte de a coborî în abdomen. Când doarmi pe partea stângă, inima pompează mai ușor sângele în aorta descendentă.

Dormitul pe partea stângă permite intestinelor să se îndepărteze de vena cavă care transportă sângele înapoi la inimă. În mod remarcabil, vena cavă se sprijină pe partea dreaptă a coloanei vertebrale, așa că atunci când vă culcați pe partea stângă, viscerele se îndepărtează de vena cavă.

Din nou gravitația face ca inima să lucreze mai ușor.

Splina face parte din sistemul limfatic și se află, de asemenea, pe partea stângă a corpului. Funcția sa este cea a unui ganglion limfatic mare care filtrează limfa și în plus filtrează sângele. Când vă culcați pe partea stângă, întoarcerea lichidului în splină este mai ușoară și are loc mai ușor prin gravitație.

Sistemul limfatic drenează toate celulele corpului prin contracții și mișcări musculare și nu prin pomparea inimii.nu Ajutând limfa să se scurgă în splină și inimă prin gravitație este o modalitate simplă de a vă purifica corpul fără să faceți nimic.

AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Cele mai sănătoase 100 de alimente

9 Comments

Aparat uro-genital Cultură și spiritualitate Detoxifiere Diverse Energie, tonus și performanță Imunitate Memorie și concentrare Produse naturale Rețete Sanatate Sistem cardiovascular Sistem digestiv Sistem locomotor Sistem nervos Sistem reproducător Sistem respirator Stare de bine Stil de viață Vedere

Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

  • 1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
  • 2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
  • 3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii..
  • 4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează..
  • 5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
  • 6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
  • 7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Arăți mai bine! Te simți mai bine! Cu Forever!
Magazin de produse naturale

Rinichi

  • 8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.
  • 9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii „se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
  • 10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
  • 11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
  • 12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
  • 13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
  • 14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
  • 15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
  • 16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
  • 17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

  • 18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
  • 19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
  • 20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
  • 21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi complexul de vitamine B, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
  • 22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Detoxifiere perfectă!
Miere din flori de portocal
Vitamina C cu eliberare gradată
Imunitatea ta perfectă!
Usturoi și cimbru – imunitate perfectă
Te apără de viruși sau bacterii!
Vitalitate la superlativ!
Reglează pofta de mâncare!
Minerale și vitamine!
Pentru imunitatea ta!
Sănătatea perfectă a femeii!
50 de nutrienți esențiali!
Copiii tă sunt plini de energie!
Imunitate la superlativ!
Magazin de produse naturale

Intestine/stomac

  • 23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
  • 24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
  • 25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
  • 26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
  • 27. Mărarul. Ameliorează indigestia..
  • 28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene..
  • 29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

  • 30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.
  • 31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei..
  • 32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
  • 33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
  • 34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
  • 35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
  • 36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
  • 37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
  • 38. Carnea de iepure1. Degresează ficatul.
  • 39. Carnea de vită şi de mânzat2. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

  • 40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.
  • 41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
  • 42. Carnea de pasăre de curte3. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
  • 43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
  • 44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
  • 45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
  • 46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
  • 47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
  • 48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
  • 49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea „de lucru” a creierului.
  • 50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
  • 51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Vitalitate la superlativ!
Magazin de produse naturale

Ochi

  • 52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
  • 53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
  • 54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
  • 55. Limba mielului. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
  • 56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
  • 57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
  • 58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
  • 59. Crăițele. Împreună cu iarba de silur, fac minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
  • 60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
  • 61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
  • 62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
  • 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
  • 64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
  • 65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

  • 66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
  • 67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
  • 68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
  • 69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
  • 70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
  • 71. Peştel4e. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
  • 72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
  • 73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
  • 74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
  • 75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
  • 76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
  • 77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.
  • 78. Somonul5. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
  • 79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă..
  • 80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
  • 81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
  • 82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
  • 83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
  • 84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
  • 85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
  • 86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
  • 87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
  • 88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.

Tot inima…

  • 89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
  • 90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
  • 91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
  • 92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
  • 93. Grepfruitul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
  • 94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
  • 95. Prunele. Previn tromboza.
  • 96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
  • 97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
  • 98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
  • 99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
  • 100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatologie, oncologie, neurologie

  1. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de iepure. ↩︎
  2. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de vită și mânzat. ↩︎
  3. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de carne de pasăre. ↩︎
  4. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de pește. ↩︎
  5. Proprietarul acestui site nu recomandă consumul de somon. ↩︎

Imunitatea…la control!

3 Comments

Apicole Cultură și spiritualitate Energie, tonus și performanță Imunitate Pachete de produse Produse naturale Sanatate Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Uleiuri esentiale

Când imunitatea este puternică

Un organism cu imunitate ridicată NU se contaminează cu agenți patogeni (microbi, virusuri, paraziți), deoarece are o rezistență puternică și nu poate fi infectat!

Foarte puțină lume știe că INTESTINUL SUBȚIRE al omului asigură aproximativ 80% DIN FUNCȚIA IMUNITARĂ.

Rolul intestinului

Așadar, intestinul subțire joacă un rol esențial în sănătatea noastră, deoarece flora intestinală atunci când este perturbată, produce consecințe negative în tot organismul.

Flora intestinală este influențată în mod direct și semnificativ de alimentație.

Vestea bună este că pentru reabilitarea intestinală putem reconstrui flora intestinală, ceea ce înseamnă că putem restabili un sistem imunitar puternic.

ALIMENTE CARE CRESC IMUNITATEA

Primul pe această listă obligatoriu este KEFIRUL.

KEFIRUL

Este o CIUPERCĂ de culoare albă, care arată ca mugurii de conopidă și conține o combinație unică de bacterii si drojdii, în amestec cu proteine, vitamina B1, vitamina B2, vitamina B6, vitamina B7, vitamina B9, vitamina B12, vitamina K, vitamina A și vitamina D, calciu, fosfor, magneziu, enzime și aminoacizi.

Kefirul, spre deosebire de iaurt și alte produse lactate, conține peste 30 de culturi de bacterii specifice – probiotice, printre care bacteriile acidului lactic, precum și drojdii și bacteriile acidului acetic, care sunt deosebit de importante pentru că refac flora intestinală și elimină agenții patogeni.

Repară flora intestinală și optimizează funcția imunitară!

CIMBRUL

Este una dintre cele mai puternice plante cunoscute, care stimulează foarte puternic imunitatea, distruge bacteriile, virusurile și ciupercile, fiind un puternic antibiotic natural, antibacterian, antiviral, antifungic și antiseptic.

Capsule cu ulei de usturoi și cimbru, pentru imunitatea ta!

IARBA DE ORZ VERDE

Regenerează flora intestinală, restabilind colonizarea bacteriană naturală și crescând imunitatea. Iarba de orz verde are efect vindecător asupra bronhiilor, a astmului, a inflamației tractului respirator și a sensibilității sporite la infecții.

Se găsește ”Pulbere de orz verde” la magazinele naturiste. Acest produs conține 100% iarbă de orz verde, din care s-a extras apa printr-o tehnologie specială care nu permite pierderea proprietăților plantei.

Această pulbere se prepară în combinație cu apă de izvor sau apă plată – 1 linguriță cu vârf de pulbere la 1 pahar cu apă.

Superalimentul tău – peste 20 de legume și fructe valoroase – cu rol în imunitate!

TĂMÂIA

Fortifică sistemul imunitar, stimulând multiplicarea și activarea celulelor străjer a sistemului imunitar, cele responsabile cu anihilarea atacului germenilor infecțioși din sânge, înainte ca aceștia să se replice și să producă boala.

ESTE COMESTIBILĂ doar tămâia naturală, care se găsește NUMAI ÎN MAGAZINELE NATURISTE și pe care scrie că SE POATE CONSUMA INTERN.

Tămâie cumpărată de la biserici este TOXICĂ.

Se pot administra la fel de bine, capsule cu Boswellia, care este extract de tămâie și se găsește în magazinele naturiste și în unele farmacii.

Blend de 7 uleiuri valoroase, între ele și tămâia – sprijină imunitatea!

CURMALELE

Întăresc sistemul imunitar și contribuie la regenerarea celulară, fiind un tezaur de vitamine, minerale și antioxidanți care protejează organismul de boli.

CHIMENUL NEGRU (Nigella sativa)

Stimulează sistemul imunitar și menține sănătatea aparatului respirator. Se găsesc în magazinele naturiste și în farmacii, capsule cu ulei de chimen negru ( negrilică).

OREGANO

În primul rând, întărește sistemul imunitar. Oregano este EXTREM de bogat în antioxidanți, valoarea sa ORAC fiind impresionantă – 200,129.

Pentru comparație, voi aminti câteva valori ORAC: cireșele Acerola – 70,00; fructele de goji – 25,300; zmeura – 4,882; merele roșii – 4, 275; merele Golden – 2,670; strugurii negri – 2,830; portocalele – 1,819; ceaiul verde – 1,253.

Valoarea ORAC arată cu exactitate puterea antioxidantă a unui produs vegetal și capacitatea lui de a elimina radicalii liberi, care îmbolnăvesc organismul.

ROZMARINUL

Stimulează sistemul imunitar, are efect antibacterian și antiseptic.

SCORȚIȘOARA

Stimulează sistemul imunitar, are efect antiviral și antibacterian remarcabil.

Din cele mai vechi timpuri scorțișoara a fost folosită împotriva „bolilor reci”, în special în tratarea plămânilor și a ficatului.

Detoxifiant și tonic – stimulent al imunității!

GHIMBIRUL

Rădăcina de ghimbir stimulează puternic imunitatea și este un foarte bun antiviral.

ECHINACEEA

Accelerează funcțiile sistemului imunitar și combate afecțiunile aparatului respirator.

USTUROIUL și CEAPA ROȘIE

Stimulează puternic sistemul imunitar și protejează organismul de agenți patogeni.

VITAMINA C NATURALĂ – din ACEROLA, MĂCEȘE, CĂTINĂ, LAMÂIE.

Vitamina C sintetică nu are aceleași beneficii ca și vitamina C naturală.

Vitamina C NATURALĂ întărește puternic sistemul imunitar și oferă organismului rezistență în fața agenților patogeni.

Vitamina C pe suport de tărâțe de ovăz – susține funcția imunitară!

ZINC

Alături de vitamina C, zincul fortifică sistemul imunitar. Sunt bogate în zinc semințele crude de dovleac, năutul, nucile caju, ciupercile și stridiile.

50 de nutrienți esențiali – cu Zinc – pentru imunitate!

MIEREA DE CONIFERE

Din BRAD, PIN – crește imunitatea și protejează sistemul respirator, în special plămânii.

Ai gustat mierea din flori de portocal – de ajutor în imunitatea generală?

PROPOLISUL

Este considerat ”farmacia albinelor”, cu ajutorul căruia ele își protejează stupul.

Propolisul crește imunitatea și restabilește majoritatea funcțiilor din organism.

Antibioticul stupului – contribuie la imunitatea ta!!

CAISELE DESHIDRATATE

Sunt foarte bogate în polifenoli care cresc imunitatea organismului.

RODIA

Sucul de rodie fortifică sistemul imunitar și protejează organismul de răceli, gripe și infecții.

La menținerea unei imunități ridicate NU contribuie DOAR ALIMENTAȚIA

APA

O hidratare corespunzătoare înseamnă un sistem imunitar puternic.

Apa consumată în cantitate suficientă, protejează organismul împotriva gripei, infecțiilor și a altor boli cronice.

Apa intră în componența tuturor organelor.

Fără apă, organele nu pot funcționa.

Lipsa apei în organism pune în pericol mare sănătatea și viața noastră.

Tot ce poți visa, pentru starea ta de bine și imunitate perfectă!
Magazin de produse naturale

SOMNUL

Somnul insuficient sau somnul care nu este odihnitor scade rapid imunitatea, de aceea, numai un om odihnit poate avea o imunitate puternică.

Nimic nu compensează lipsa somnului.

SPORTUL contribuie la imunitate

Activitatea fizică crește imunitatea și protejează organismul în fața bolilor.

Două zile consecutive de post negru ( se bea doar apă ) regenerează întreg sistemul imunitar și ajută organismul să combată infecțiile.

POSTUL și funcția imunitară

Postul intermitent ( de exemplu din 24 de ore, într-un interval de 8 ore se poate mânca, iar 16 ore se ține post – se bea doar apă și cafea neîndulcită) este un alt mod de a restarta întreg sistemul imunitar.

STAREA LĂUNTRICĂ – cum contribuie la imunitate

Supărarea, nemulțumirile, frica, stresul, furia, mânia, îndoiala, ura, gelozia, invidia etc SCAD DRAMATIC SISTEMUL IMUNITAR și lasă omul descoperit în fața bolilor.

La polul opus, iertarea, compasiunea, iubirea, recunoștința, bunătatea, smerenia, CRESC SISTEMUL IMUNITAR.

Există oameni care fac sport și mănâncă numai sănătos, dar totuși se îmbolnăvesc.

Se întâmplă asta datorită agresivității interioare pe care o au.

Orice sentiment negativ este o stare de agresivitate a sufletului nostru, o stare din care lipsește IUBIREA.

De aceea, orice tulburare sufletească trebuie conștientizată și înlăturată urgent.

CREDINȚA și imunitatea

Oricât ar părea de fantasmagoric pentru atei, CREDINȚA ÎN TATAL CERESC, CREȘTE IMUNITATEA!

Boala ulceroasă

No Comments

Apicole Bauturi nutritive Biorezonanta Detoxifiere Energie, tonus și performanță Pachete de produse Produse naturale Sanatate Sistem digestiv Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative Wellness

woman suffering from a stomach pain

Ce este?

Boala ulceroasa (ulcerul gastro-duodenal) este o afectiune cronica a aparatului digestiv, afectiune care consta in aparitia leziunilor la nivelul mucoasei, submucoasei sau muscularei stomacului / duodenului.

Maladia este caracterizata de alternanta perioadelor de activitate cu cele de remisie (multi bolnavi cu antecedente de boala ulceroasa ignora posibilitatea recidivei odata ce puseul acut a fost depasit).

Optimizează digestia!

CAUZE

Organismul uman dispune, in mod natural, de o serie de factori de aparare (mucus gastric, prostaglandine citoprotectoare) care limiteaza actiunea nociva a unor substante asupra peretelui gastric. Uneori, aceasta bariera defensiva devine insuficienta in fata factorilor agresivi si, in urma dezechilibrului instalat, apare leziunea digestiva.

Factori declanșatori

Cercetarile au aratat ca boala ulceroasa poate fi declansata pe fondul existentei unor factori diversi dintre care amintim:

  • factori genetici (grupele sangvine si grupele imunologice);
  • factori endocrini (hormone glucocorticoizi in exces);
  • factori de mediu (alimentative dezechilibrata, stres, fumat, alcool in exces);
  • factori infectiosi (Helicobacter pylori);
  • medicamente.

Asocierea a doi sau mai multi factori dintre cei amintiti mai sus creste riscul aparitiei sau reactivarii bolii ulceroase. De exemplu, un fumator sau o persoana cu un regim de viata marcat de stres poate dezvolta o leziune gastrica mai mult sau mai putin severa la consumul de aspirina sau antiinflamatoare nesteroidiene.

Reglează apetitul!

SIMPTOME

In ulcerul gastro-duodenal fara complicatii trasatura dominant este durerea. In functie de localizare sau severitate ea poate fi perceputa diferit ca: arsura epigastrica, jena abdominala difuza, „foame”gastrica, durere colicativa s.a.

Bolnavul mai poate prezenta varsaturi alimentare, pirozis (senzatie de arsura care urca din stomac prin esofag, cu un gust acru, provocata de hiperaciditate), hematemeza (hemoragie pe traiectul tubului digestiv, eliminata pe gura, frecventa in ulcerul gastroduodenal si in cancerul gastric) sau melena (eliminare a unui scaun negru, continand sange provenit din partile superioare ale tubului digestiv) prin hemoragie digestiva.

Subliniem aici ca diagnosticul de boala ulceroasa trebuie stabilit de catre medicul specialist. Automedicatia (fara un diagnostic cert) poate masca simptomatologia unor maladii maligne care necesita abordare terapeutica diferita.

50 de nutrienți esențiali!

TRATAMENTUL

Farmacoterapia in boala ulceroasa este stabilita de catre medic si depinde de:

  • etiologie (infectioasa, medicamentoasa);
  • gravitatea leziunii (tratament medicamentos, staza endoscopica sau chirurgicala);
  • perioada de activitate sau remisie.

In toate cazurile se impun masurile igieno-dietetice (regimul alimentar specific), regimul de viata adecvat, evitarea obiceiurilor nocive precum fumatul sau consumul excesiv de cafea si alcool.

Vitamine, minerale, fitonutrienți valoroși pentru sănătatea copilului!

MEDICAMENTE CARE POT INDUCE BOALA ULCEROASA

Afectarea mucoasei etajului digestiv superior (esofag, stomac, duoden) poate sa apara la consumul unor preparate farmaceutice din diverse clase de medicamente. Cele mai importante din acest punct de vedere sunt:

  • antiinflamatoarele steroidiene si nesteroidiene,
  • antiastmatice precum teofilina sau aminofilina,
  • antiacide alcalinizante (bicarbonatul de sodiu),
  • expectorante mucolitice,
  • anticoagulante cumarinice,
  • antiosteoporotice bifosfonati,
  • unele antibiotice.

Acestea pot determina aparitia unor manifestari digestive nedorite prin mecanisme diferite:

  • iritatie gastrica prin contact direct cu mucoasa,
  • alterarea structurii mucusului protector,
  • inhibarea biosintezei prostaglandinelor citoprotectoare,
  • stimularea secretiei acide a stomacului,
  • efect rebound acid s.a.
Energie pură!
Antibioticul stupului!
Optimizează digestia!
Detoxifiant puternic!
Curăță intestinele!
Magazin de produse

Riscul de aparitie a leziunilor digestive poate fi insa redus prin respectarea regulilor de administrare sau prin asocierea unei medicatii cu rol de inhibare a secretiei acide.

Pentru obtinerea unui efect terapeutic maxim in tratarea bolii ulceroase sunt necesare:

  • Evaluarea tipului si severitatii ulcerului de catre medicul specialist. Tot acesta stabileste si schema corecta de tratament.
  • Adoptarea unei diete corespunzatoare si a unui regim de viata echilibrat.
  • Respectarea duratei tratamentului (de exemplu, la administrarea inhibitoarelor pompei de protoni tip omeprazol minimum 2 saptamani, dar nu mai mult de 2 luni).
  • Respectarea orarului de administrare pentru antibioterapie in cazul ulcerului Helicobacterpylori pozitiv.
  • Administrarea corecta raportata la momentul meselor sau momentul zilei:
    • pansamentele gastrice (alginati, saruri de bismut) inainte de mese;
    • antiacidele (combinatii de saruri de calciu, magneziu, aluminiu) la 1-2 ore dupa mese, dependent de aparitia durerii;
    • inhibitoarele secretiei gastrice (tip ranitidina sau tip pirenzepin) seara, intrucat secretia acida a stomacului este crescuta pe perioada noptii;
    • protectoarele si regeneratoarele mucoasei (tip sucralfat) inainte de masa deoarece eficienta lor depinde de mediul acid.

DIETOTERAPIA in boala ulceroasa trebuie sa respecte cateva principii generale:

  • un orar zilnic regulat al meselor;
  • mese reduse cantitativ si mai dese;
  • practicarea unei bune masticatii;
  • evitarea consumului de alimente prea fierbinti sau prea reci;
  • excluderea alimentelor puternic stimulatoare ale secretiei si motilitatii digestive (carne grasa sau afumata, ciorbe acre, fructe crude, branzeturi fermentate, ciocolata, cafea, bauturi carbogazoase);
  • consumul alimentelor permise si preparate corespunzator (branza de vaci, cas, oua moi, supe, soteuri de carne slaba si legume, fructe coapte, gelatine, deserturi cu lapte).

DOREȘTI MAI MULTE INFORMAȚII? COMPLETEAZĂ FORMULARUL!

Sunt de acord să primesc mesaje de informare. Îmi dau acordul pentru folosirea acestor date în scop comercial!

CONCLUZIE

  • Statisticile arata ca cel putin 10% din populatia Europei are ulcer gastric sau duodenal.
  • Ansamblul de tehnici terapeutice de care dispune medicina moderna pentru tratarea ulcerului este complex si eficient, dar aplicarea masurilor igieno-dietetice constituie metoda simpla de profilaxie prin care putem evita aparitia sau reactivarea bolii ulceroase.

AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Cancerul pancreatic

No Comments

Bauturi nutritive Cultură și spiritualitate Detoxifiere Produse naturale Reglare metabolică Sanatate Sistem digestiv Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

patient lying on hospital bed

Ce este?

Cancerul pancreatic apare atunci când celulele din cadrul pancreasului încep să crească anormal. Cresc într-un mod necontrolat și invaziv. Ele formează noduli sau mase de țesut numite tumori, ce influențează negativ principalele funcții ale pancreasului.

Despre pancreas

Pancreasul este un organ situat în spatele stomacului, în partea din spate a abdomenului. Are aspect spongios. Capul pancreasului este situat în partea dreaptă a abdomenului. Este plasat acolo unde stomacul este atașat la prima parte a intestinului subțire (duoden). Coada pancreasului, partea sa cea mai îngustă, se extinde spre partea stângă a abdomenului, în vecinătatea splinei.

Susține funcțiile vitale!

Ce face pancreasul?

Pancreasul conține glande exocrine și endocrine care secretă sucuri pancreatice și hormoni, cum ar fi insulina. Sucurile pancreatice sau enzimele, secretate de glandele exocrine, sunt eliberate în intestine printr-o serie de conducte sau tuburi. Ele contribuie la digestia grăsimilor, proteinelor și carbohidraților.

Mix de 50 de nutrienți esențiali!

Insulele Langerhans și insulina

Celulele endocrine sunt organizate în grupuri mici, numite insulele Langerhans, care secretă insulină și glucagon în sânge. Acești doi hormoni țin sub control nivelul de zahăr din sânge. Atunci când acest proces de control al zahărului din sânge nu se realizează în mod corespunzător, apare afecțiunea numită diabet.

Arăți mai bine! Te simți mai bine!

Cancerul

Cancerul este o categorie de boli caracterizate prin creșterea fără control a unor celule anormale. Iar cancerul pancreatic se produce atunci când această creștere necontrolată a celulelor începe în pancreas. Dacă o tumoare rămâne într-un singur loc și are o creștere limitată, aceasta este în general considerat a fi benignă . Mai grave sunt tumorile maligne. Acestea se formează atunci când celulele canceroase migrează în alte părți ale corpului prin intermediul sângelor sau limfei. Atunci când o tumoare se extinde cu succes în alte părți ale corpului și crește, invadând și distrugând alte țesuturi sănătoase, se numește metastază. Acest proces este numit metastază , iar rezultatul este o stare mai gravă, care este foarte dificil de tratat.

Repară flora intestinală! Îmbunătățește funcția digestivă!

Rata de supraviețuire

Deoarece cancerul pancreatic este de obicei diagnosticat târziu în dezvoltarea sa, rata de supravietuire de cinci ani dupa diagnosticare este de mai puțin de 5%.

Curăță intestinele! Reglează tranzitul intestinal!

Simptome

Cancerul pancreatic nu determină simptome în stadii incipiente. Mai mult decât atât, simptomele inițiale ale cancerului de pancreas tind să fie destul de vagi, astfel încât pacienții de multe ori le ignoră pentru o anumită perioadă de timp, permițând bolii să continue să evolueze și să se răspândească. Când semnele și simptomele apar, ele pot include:

• dureri la nivelul abdomenului superior, care poate iradia în spate

• îngălbenirea pielii și a albului ochilor, urină colorată datorată icterului, atunci când cancerul interferează cu ductul biliar

• pierderea poftei de mâncare

• pierderea în greutate

• scaune steatorice (exces de grăsimi în scaun)

• oboseală și slăbiciune musculară

• depresie, modificări ale dispoziției

• mâncărime generalizată.

Alte asocieri

Cazurile de cancer de pancreas sunt, de asemenea, asociate cu semnul Trousseau, cheaguri de sânge formate spontan în vasele de sânge portale, venele profunde ale brațelor și picioarelor sau alte venele superficiale.

În cazul în care cancerul se răspândește în organism (metastaze), pot apărea simptome suplimentare în zona afectată recent. Simptomele de metastaze depinde în ultimă instanță de locația la care cancerul s-a extins.

Cancerele la celule insulare sau neuroendocrine ale pancreasului pot determina producerea de prea multă insulină, care poate conduce la senzații slabe de amețeală, frisoane, spasme musculare sau diaree.

Multiplicarea exagerată a celulelor

Cancerul este în cele din urmă rezultatul multiplicării exagerate a celulelor, care cresc necontrolat și nu mor. Celulele normale din organism urmează o cale ordonată de creștere, divizare și moarte. Moartea celulară programată este numită apoptoză , iar atunci când acest proces nu mai are loc se ajunge la cancer. Celulele canceroase nu mor programatic, ci continuă să crească și să se dividă. Deși oamenii de știință nu stiu exact ce cauzează comportamentul acestor celule, ei au identificat mai mulți factori de risc potential:

Creșterea necontrolată

  • Mutații genetice – celulele pot experimenta o creștere necontrolată dacă există anomalii sau mutații în ADN-ul lor, și, prin urmare, deteriorarea genelor implicate în diviziunea celulară. Cancerul apare atunci când o mutație genetică face imposibilă corectarea deteriorării ADN-ului și imposibilității de a muri programatic. În mod similar, cancerul este un rezultat al mutațiilor care inhibă funcțiile oncogene și supresoare tumorale, ceea ce duce la creșterea incontrolabilă a celulei.

Cine este responsabil?

  • Substanțele cancerigene – acestea sunt substanțe direct responsabile de deteriorarea ADN-ului, promovarea sau complicitatea cancer. Anumite pesticide, coloranți și substanțe chimice folosite în rafinarea metalelor sunt considerate a fi cancerigene, crescând riscul de a dezvolta cancer pancreatic. Când corpul nostru este expus la agenți cancerigeni, radicalii liberi sunt formațiuni care încearcă să fure electroni de la alte molecule din organism. În felul acesta radicalii liberi deteriorează celulele, care afectează capacitatea lor de a funcționa în mod normal, iar rezultatul poate fi apariția de tumori canceroase.

Ce spun probabilitățile?

  • Trăsături, obiceiuri, dietă – cancerul pancreatic apare cu probabilitate mai mare la bărbați decât la femei, în randul afro-americanilor decât în rândul albilor. Fumatul creste riscul de cancer pancreatic cu un factor de 2 sau 3. Chiar și fumatul pasiv constituie un factor de risc.

Greutate mai mare?

  • Dieta si obezitatea au fost, de asemenea, legate de cancer de pancreas. Persoanele care nu fac mișcare suficient de mult și care sunt obeze au mai multe sanse de a dezvolta cancer pancreatic. În plus, cei care au o dietă săracă în legume și fructe, dar bogată în carne roșie și grăsimi sunt mult mai susceptibile de a fi diagnosticate cu aceasta boală.

Alcoolul

  • Consumul de alcool este, de asemenea, considerat un factor de risc pentru cancerul pancreatic.Pe termen lung, consumul exagerat de alcool duce la pancreatita cronică, care este un factor de risc cunoscut pentru cancer pancreatic.
Pentru imunitatea ta!
Reglează pofta de mâncare!
Minerale și vitamine!
50 de nutrienți esențiali!
Detoxifiant și tonic!
Optimizează digestia!
Vitalitate la superlativ!
Mai multă energie!
Repară flora intestinală!
Superalimentul tău!
Magazin de produse

Vârsta

  • Alți factori medicali – pe măsură ce îmbătrânim, există o creștere a numărului de posibile mutații genetice cauzatoare de cancer. Acest lucru face din vârstă un factor de risc important pentru cancer pancreatic, în special pentru cei peste 60 de ani. Există și mai multe alte boli care au fost asociate cu un risc crescut de cancer de pancreas.

Acestea includ ciroza sau cicatrizarea ficatului, infecția cu Helicobacter pylori infecție a stomacului cu bacteria cauzatoare de ulcer H. pylori ), diabet zaharat, pancreatită cronică (inflamație a pancreasului) și gingivita sau boala parodontală.

AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor

No Comments

Detoxifiere Energie, tonus și performanță Imunitate Pachete de produse Produse naturale Sanatate Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

cheerful woman practicing yoga with praying hands in wheelchair

Ce este boala Hodgkin – o boală a pradoxurilor?

Boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor, este o maladie cu trăsături distincte şi destul de răspîndită, astfel încît să împartă limfoamele (cancerele ţesutului limfatic) în hodgkiniene şi nehodgkiniene. Boala are manifestări clinice relativ discrete, uneori diagnosticul fiind pus cu totul întîmplător pe o radiografie făcută în alt scop. Este o boală canceroasă, cu tot cortegiul de temeri. Această maladie a fost temeinic şi îndelung cercetată, începînd cu Thomas Hodgkin în 1832, astfel că s-au obţinut rezultate importante în diagnostic, stadializare şi terapie, fiind un etalon al progreselor ştiinţifice medicale. Apare mai ales la persoanele între 15 şi 45 de ani, iar diagnosticul nu mai reprezintă o fatalitate, dacă pacientul beneficiază de tratament corect. În aceste condiţii, el are şanse uriaşe de supravieţuire.

Boala Hodgkin este un limfom, adică un cancer al sistemului limfatic, responsabil cu răspunsul nostru imun. Din motive încă necunoscute, celule limfatice îşi pierd proprietăţile normale, trăiesc mai mult şi se răspîndesc, generînd acelaşi tip de celule anormale, care colonizează în ordine grupele ganglionare, splina, ficatul.

Pentru starea ta de bine!

Simptomele bolii Hodgkin – o boală a paradoxurilor

Apare cu predilecţie la tineri, existînd o afectare vizibilă a sexului masculin (raport de 4/1), în mecanismul patogen fiind implicat factorul ereditar şi posibil cel infecţios, legat de infecţiile în antecedente cu virusul Epstein Barr, precum şi o disfuncţie a sistemului imunitar.

Simptomele iniţiale sînt nespecifice, semănînd cu o stare gripală:

  • febră,
  • oboseală,
  • transpiraţii nocturne.

La acestea se adaugă în timp:

  • adenopatii (măriri ale ganglionilor) nedureroase, situate de obicei cervical, în zona axilară sau inghinală,
  • scădere vizibilă în greutate (peste 10% din greutatea corporală în cîteva luni),
  • diminuarea apetitului,
  • prurit intens,
  • mărirea ficatului şi splinei,

precum şi semne produse de masele ganglionare toracice sau abdominale:

  • icter,
  • edeme ale membrelor,
  • dispnee,
  • anemie.

Diagnosticarea bolii Hodgkin

Precizarea diagnosticului se face în urma examenului fizic, completat cu examene radiologice, tomografice sau de rezonanţă magnetică, examen de sînge, însă testul decisiv este biopsia ganglionară, care evidenţiază existenţa celulelor anormale specifice Reed-Sternberg. Un lucru la fel de important este precizarea stadiului evolutiv, care este criteriul esenţial în stabilirea conduitei terapeutice. Există patru stadii ale bolii, fiecare cu anumite subtipuri, care apreciază dimensiunea afectării ganglionare.

În stadiile I şi II, după un tratament corect, remisia intervine în circa 80% dintre cazuri, în timp ce în celelalte stadii scade la 60%. De aici importanţa diagnosticului precoce şi a prezentării urgente la medic atunci cînd observăm sau simţim o formaţiune tumorală, indiferent de mărimea ei, chiar dacă aceasta e nedureroasă. După încheierea tratamentului, bolnavul trebuie tratat pentru eventualele efecte adverse şi monitorizat pentru depistarea semnelor de reapariţie a bolii.

Terapii pentru boala Hodgkin – o boală a paradoxurilor

Tratamentul are ca scop principal distrugerea celulelor maligne şi se poate face prin radioterapie, chimioterapie sau prin asocierea celor două metode. O altă opţiune terapeutică este transplantul medular. Deşi tratamentele sînt invazive şi greu de suportat, expunînd la numeroase efecte adverse, totuşi rezultatele sînt indiscutabile.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatoligie, neurologie, oncologie

Cancerul de prostată

1 Comment

Antiage Aparat uro-genital Bauturi nutritive Energie, tonus și performanță Pachete de produse Produse naturale Sanatate Sistem reproducător Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

prostate cancer text

Cât de des este întâlnită boala?

Al doilea ca frecvenţă dintre cancerele bărbaţilor, reprezintă circa 15% din totalul tumorilor maligne diagnosticate în întreaga lume. Deşi au fost efectuate numeroase cercetări cu privire la cancerul de prostată, nu s-a descoperit până în prezent modul în care boala poate fi prevenită. Diagnosticarea precoce rămâne singura metodă care poate scădea mortalitatea pentru acest tip de cancer.

Forever – sursa ta de bunăstare!

Ce știm și ce nu știm despre cancerul de prostată?

Deşi nu poate fi ştiut cu exactitate dacă un bărbat va dezvolta sau nu cancer de prostată, există o serie de factori care pot indica un risc mai mare în acest sens. Unul dintre aceştia este dat de vârstă. Acest tip de cancer apare rar în rândul bărbaţilor sub 40 de ani, în schimb riscul de a dezvolta afecţiunea creşte considerabil după vârsta de 50 de ani şi mai ales după 65 de ani. 6 din 10 cazuri de cancer de prostată sunt la bărbaţi de peste 65 de ani.

Dietă sănătoasă pentru cancerul de prostată?

Nici măcar o dietă sănătoasă nu poate garanta că veţi fi ocoliţi de cancer de prostată. Deşi unele studii au arătat că bărbaţii care consumă regulat carne roşie sau lactate cu conţinut mare de grăsime şi foarte puţine legume au un risc uşor mai ridicat de a dezvolta acest tip de cancer. Alte studii au asociat consumul de alimente sau suplimente cu calciu cu un risc mai mare de cancer de prostată, însă toate aceste lucruri trebuie privite strict ipotetic în momentul de faţă.

„De asemenea, au fost efectuate numeroase studii în ceea ce priveşte atât factori endogeni, cât şi cei exogeni şi de mediu implicaţi în riscul de apariţie şi de progresie al cancerului de prostată. Astfel au fost studiate corelaţiile cu sindromul metabolic, diabetul zaharat şi tratamentul cu metformin, valorile colesterolului şi tratamentul cu statine, obezitatea, tratamentele cu testosteron etc. Pe baza rezultatelor tuturor acestor studii, ghidul elaborat de Asociaţia Europeană de Urologie a concluzionat că nu se poate stabili o dietă sau un tratament care să prevină apariţia sau progresia bolii”,

adaugă medicul urolog.

Un alt factor de risc, care, la fel, nu a fost confirmat 100%, este inflamaţia prostatei.

Cu ingrediente atent selecționate, Vitolize Men susține funcția uro-genitală a bărbaților activi și plini de energie!

Poate fi folosit ca adjuvant în cancerul de prostată!

Tipuri de cancer de prostată

Adenocarcinomul acinar reprezintă peste 95% din totalul cancerelor de prostată. Adenocarcinomul ductal se dezvoltă în canalele glandei prostatice. El are tendinţa de a se dezvolta şi răspândi mai repede decât adenocarcinomul acinar.

„Un alt tip de cancer (tranziţional) poate avea originea la nivelul uroteliului vezicii urinare sau a uretrei, invadând secundar şi parenchimul prostatic. Cancerele prostatice cu celule scuamoase se devoltă la nivelul celulelor învelişului prostatei şi au o tendinţă de răspândire mai accelerată decât adenocarcinomul de prostată. Cunoaşterea tipului exact de neoplasm precum şi a caracteristiclilor de agresivitate îi ajută pe medici să stabilească un protocol adecvat de tratament”,

explică Conf. Dr. Dragoş Georgescu, de la Bio- Medica.

Tuşeul rectal şi testul PSA, investigaţii esenţiale pentru cancerul de prostată

Astfel, diagnosticul precoce al afecţiunii rămâne singura metodă ce poate salva viaţa pacientului. Diagnosticul iniţial se bazează pe tuşeul rectal şi pe determinarea antigenului prostatic (PSA). Acesta este util şi în diagnosticarea altor afecţiuni benigne ale prostatei.

„Introducerea în practica urologică a determinării antigenului prostatic specific a modificat fundamental diagnosticul precoce al cancerului de prostată. Acesta este un marker specific de organ, care poate avea valori crescute, şi nu numai în cancerul de prostată, dar şi în adenomul de prostată, prostatite etc. Valoarea sa în diagnosticare este superioară tuşeului rectal sau ecografiei transrectale”,

mai spune medicul urolog.

Când este cel mai bun moment să efectuați teste pentru cancerul de prostată?

Momentul în care trebuie să începeţi să efectuaţi aceste teste, precum şi intervalul între controale se stabileşte de către medicul urolog. Acesta va contura o strategie personalizată pentru depistarea precoce a acestei afecţiuni.

„Se recomandă efectuarea unui PSA la bărbaţii de peste 50 ani, această limită reducându-se la 45 de ani la pacienţii cu istoric familial de cancer de prostată. Ulterior, strategia bazată pe risc recomandă efectuarea unui PSA la 2 ani pentru pacienţii cu PSA de peste 1 ng/ml la 40 de ani şi peste 2 ng/ml la 60 de ani. De asemenea, şi momentul la care nu mai este necesară o astfel de evaluare pentru depistarea precoce se stabileşte în funcţie de speranţa de viaţă şi statusul de performanţă al pacientului”.

Analiza care determină diagnosticul cert al cancerului de prostată

Deşi tuşeul rectal şi valorile PSA pot ridica suspiciuni medicului, un diagnostic cert se poate pune doar după biopsie. Indicaţia de efectuare a puncţiei trebuie să aibă în vedere vârsta şi afecţiunile asociate ale pacientului. Pe lângă modificările la tuşeul rectal şi valorile PSA.

„Biopsia se efectueză transrectal sub ghidaj ecografic şi permite nu numai precizarea diagnosticului cancerului de prostată, ci şi agresivitatea acestuia, dată de gradul de diferenţierea celulară, şi ajută la stabilirea stadiului local al afecţiunii. Pentru un tratament adecvat, în funcţie de particularităţile fiecărui caz, în afara acestor date, poate fi necesară şi o evaluare imagistică prin RMN, scintigrafie osoasă, PET/CT”,

explică medicul.

După analiza tuturor acestor date, medicul stabileşte strategia terapeutică şi protocolul de urmărire a pacientului. Opţiunile terapeutice sunt multiple: de la supraveghere activă, prostatectomie radicală, radioterapie externă, tratament hormonal, până la chimioterapie.

„Alături de acestea, sunt şi metode minim-invazive (brahiterapie, crioterapie, HIFU), unele aflate încă în fază de evaluare a eficacităţii”,

conchide medicul urolog.

Ateroscleroza – „ucigașul silențios”

1 Comment

Antiage Detoxifiere Energie, tonus și performanță Pachete de produse Produse naturale Reglarea greutății Sanatate Sistem cardiovascular Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

medical stethoscope with red paper heart on white surface

Ce este?

Ateroscleroza – principala cauza de mortalitate si morbiditate din tarile dezvoltate, consta, in esenta, in reducerea lumenului vascular prin depuneri de lipide in peretii vaselor formand placile de aterom, care micsoreaza aportul de sange la tesuturi, generand suferinte de tip ischemic.

Arăți mai bine! Te simți mai bine! Forever!

Ateroscleroza – factori de risc

Studiile epidemiologice au evidentiat numerosi factori care contribuie la aparitia si progresia aterosclerozei. Inaintarea in varsta, sexul si predispozitia genetica sunt factori neinfluentabili. Desi sexul masculin este un factor de risc important, ateroscleroza este o problema majora si pentru femei, riscul crescand in cazul utilizarii contraceptivelor orale si dupa menopauza, de regula, simptomele apar cam cu 10 ani mai tarziu ca la barbati.

Hipertensiunea arteriala (valori peste 135 mm Hg pentru sistolica si peste 90 mm Hg pentru diastolica – persistent) este un factor de risc major pentru bolile cardio-vasculare, iar tratamentul eficient al acesteia duce la scaderea riscului.

Nivelul crescut al colesterolului seric este principalul factor de risc al aparitiei aterosclerozei, in special fractiunea LDL.

Alti factori de risc in cazul aterosclerozei :

  • fumatul,
  • toleranta alterata la glucoza,
  • obezitatea
  • sedentarismul.

Combaterea sau corectarea lor prin mijloace specifice scad riscul dezvoltarii sau progresiei aterosclerozei.

Pentru o bună circulație a sângelui!

Factori de risc nemodificabili :

  • Varsta inaintata
  • Sexul masculin
  • Anamneza familiala

Factori de risc modificabili, independenti :

  • Hipertensiunea arteriala
  • Hipercolesterolemia
  • Fumatul
  • Toleranta alterata la glucoza
  • Obezitatea
  • Sedentarismul

Ateroscleroza – patogenie

Initial, exista un influx de lipoproteine cu densitate joasa (LDL) si monocite sangvine in portiunea subintimala a peretelui vascular, probabil intr-o zona de leziune aendoteliului vascular. O parte din LDL sunt fagocitate de catre macrofage, contribuind la formarea celulelor spumoase. In consecinta, apare un nucleu central necrotic de lipide extracelulare, acoperit de un strat fibros. Procesul implica migrarea tesutului muscular neted, proliferarea si sinteza de colagen cu constituirea placii de aterom ce ingusteaza lumenul arterial. In general, o reducere a diametrului luminal cu peste 70 % este necesara pentru a limita semnificativ fluxul sanguin, generand simptomele specifice ischemiei cronice.

Stratul fibros ce acopera placa aterosclerotica se poate rupe sau fisura, permitand contactul sangelui circulant cu lipidele trombogenice din placa; in interiorul placilor si/sau in peretele vascular pot apare hemoragii cu activare plachetara, aparitia fibrinei si formarea consecutiva a trombului (chiagului de sange) care limiteaza suplimentar fluxul de sange pana la ocluzie completa a vasului, generand accidentele vasculare – sindroamele coronariene acute (infarctul miocardic), accidentele vasculare cerebrale, sindroame de ischemie acuta a membrelor.

Ateroscleroza – sindroame clinice

Ateroscleroza determina manifestari clinice distincte, in functie de localizarea si extinderea placilor de aterom la nivelul patului vascular, astfel :

  • ateroscleroza arterelor coronare determina angina pectorala si infarctul miocardic
  • ateroscleroza arterelor ce iriga creierul determina atacuri ischemice tranzitorii si stroke
  • ateroscleroza arterelor periferice genereaza claudicatie intermitenta si gangrena membrelor (arterita)
  • ateroscleroza arterelor mezenterice determina ischemie mezenterica si infarct intestinal
  • ateroscleroza aortei, cu aparitia de dilatatii anevrismale ce predispun la disectie sau ruptura de aorta

Asadar, ateroscleroza este o boala hetrogena si complexa, cu localizari diverse care se dezvolta in timp, de-a lungul anilor, uzual deceniilor. Aparitia si dezvoltarea placilor de aterom este un proces discontinuu, in stransa legatura cu factorii de risc amintiti; initial este un proces silentios, asimptomatic, pe masura progresiei ingustari fluxului sanguin devine manifest clinic.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Ce sunt paraziţii intestinali?

No Comments

Curățenie Detoxifiere Igienă Imunitate Produse naturale Sanatate Sistem digestiv Stare de bine Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

young man in sleepwear suffering from headache in morning

Statisticile vorbesc…

Peste 80% din populaţia planetei suferă de diverse afecţiuni determinate de paraziţi, conform celor mai recente statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Toxinele eliminate de paraziţii intestinali pot duce la perturbarea sistemului imunitar, la boli metabolice şi cronice.

Pentru starea ta de bine!

Cum acționează?

Paraziţii intestinali sunt specii vii, care trăiesc în interiorul unui organism viu, cunoscut ca gazdă. Astfel de paraziţi se hrănesc cu substanţele nutritive ale gazdei, din alimentele consumate, cât şi cu mucoasa zonei unde se stabilesc. Deşi aceştia se pot stabili oriunde în organism, mediul ideal pentru dezvoltarea şi multiplicarea lor este intestinul. Paraziţii pătrund în interiorul corpului pe calea aerului, apei sau prin mâncare, eliberând toxine în sânge şi reducând, astfel, rezistenţa organismului în lupta cu afecţiunile, agravându-le, de asemenea, pe cele deja existente.

Cauze

Paraziţii intestinali (helminţii şi protozoarele) pot fi rezultatul consumului de alimente şi apă contaminate, ca de altfel, consumului de carne crudă sau insuficient preparată. Igiena corporală precară, îndeosebi, spălarea necorespunzătoare a mâinilor, poate constitui o cauză a prezenţei paraziţilor intestinali. Condiţiile mizere de viaţă, călătoriile frecvente în ţările slab dezvoltate (condiţii sanitare precare), contactul direct cu o persoană care are deja paraziţi intestinali, un sistem imunitar slăbit, infecţia cu HIV sau SIDA, precum şi vârsta (copiii şi vârstnicii sunt predispuşi), pot reprezenta factori pentru dezvoltarea paraziţilor intestinali.

Semne şi simptome

Manifestările tipice care semnalează prezenţa în organism a paraziţilor intestinali constau în:

  • stare generală de rău,
  • pierdere în greutate,
  • diaree,
  • stare de greaţă
  • permanentă senzaţie de foame.

Alte simptome mai grave care indică prezenţa acestor intruşi nocivi în organism sunt

  • dureri de cap,
  • iritabilitate,
  • ameţeli,
  • insomnii
  • tulburări mentale.

Cele mai eficiente metode de combatere şi eliminare a paraziţilor sunt cele populare, potrivit specialiştilor în boli interne.

AUTOR: dr.Mirela Wagner, specialist neurologie, dermatologie, oncologie

Candida – cauze, simptome şi remedii naturale

No Comments

Aparat uro-genital Biorezonanta Curățenie Detoxifiere Energie, tonus și performanță Igienă Imunitate Pachete de produse Produse naturale Sanatate Sistem digestiv Stil de viață Suplimente alimentare Terapii alternative

close up of white candida flowers

Inocent și alb…

Candida este una dintre cele mai obișnuite infecții gastrointestinale. Ea apare în urma proliferării în exces a unei ciuperci asemănătoare cu un ferment, numită Candida albicans. Denumirea înseamnă “inocent și alb”, sugerând ceva delicat și pur.

Această infecție poate afecta atât bărbații, cât și femeile. Dar este mai frecvent întâlnită la persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau la cele care iau anumite medicamente, cum ar fi antibioticele. Candida albicans se găsește în mod normal în organismul nostru, în special în gură, intestinul subțire și în zona genitală, fără a cauza probleme.

Dezechilibrele și factorii favorizanți

Cu toate acestea, atunci când există un dezechilibru în organism, cum ar fi o scădere a bacteriilor bune, o creștere excesivă a ciupercii Candida poate apărea. Acest dezechilibru poate fi cauzat de diverse factori, precum consumul excesiv de zahăr, o alimentație nesănătoasă, un nivel ridicat de stres, lipsa somnului sau administrarea prelungită de medicamente.

Simptomele unei infecții cu Candida pot varia de la persoană la persoană. Ele pot include senzație de arsură sau mâncărime în zona genitală, erupții cutanate, oboseală excesivă, tulburări digestive, tulburări de somn sau dificultăți de concentrare.

Importanța unui diagnostic corect

Este important să se consulte un medic pentru a obține un diagnostic precis și a primi tratamentul adecvat. Tratamentul poate include administrarea de antifungice, modificarea dietei pentru a reduce consumul de zahăr și carbohidrați și adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă odihnă adecvată, gestionarea stresului și evitarea factorilor care pot favoriza creșterea excesivă a Ciupercii Candida.

În concluzie, infecția cu Candida albicans poate fi supărătoare, dar poate fi tratată cu succes cu ajutorul medicului și prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Este important să se acorde atenție organismului nostru și să se ia măsuri pentru a menține un echilibru adecvat al florei intestinale.

Simptomele candidozei

În realitate însă, Candida albicans este o specie de fungi care se înmulţeşte, migrează şi eliberează toxine, chinuindu-ne cu nenumărate simptome neplăcute, cum ar fi problemele intestinale, alergiile, disfuncţiile hormonale, afecţiunile cutanate, durerile articulare şi musculare, aftele, tulburările emoţionale etc., dintre care multe sunt asociate cu alte boli şi sunt adesea diagnosticate greşit.

Persoanele infectate cu acest microb văd adesea Candida ca pe un duşman împotriva căruia trebuie să poarte un război lung şi hotărât, însă singura cale sigură spre victorie este să îi înţelegem tacticile şi să pornim împotriva sa o ofensivă cu toate armele (mai ales cele naturiste).

Pericolele din mediul în care trăim

De cele mai multe ori, tocmai noi suntem cei care creăm singuri această situaţie extrem de supărătoare. Mâncăm mult zahăr, care încurajează fermentarea, luăm multe antibiotice după ureche (care reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii), care reduc numărul bacteriilor prietenoase şi creează mai mult spaţiu în intestine pentru microbii patogeni, mergem la sală şi ne injectăm fel şi fel de medicamente steroidiene şi luăm tot felul de tratamente hormonale care ne slăbesc sistemul imunitar, astfel încât acesta nu mai are puterea să lupte cu agenţii patogeni şi, încă din fragedă pruncie, suntem expuşi unui dezechilibru major al florei intestinale, tocmai din cauza prafurilor care se transformă instant în lapte şi care ne perturbă activitatea normală din intestine.

Altfel spus, Candida nu poartă întreaga vină, având în vedere că noi, oamenii, creăm factorii favorizanţi.

Pentru echilibrul tău, folosește doar produse naturale!

Câteva din cele mai faimoase suplimente naturale și beneficiile lor!

Detalii…