fbpx

Cancerul pancreatic

patient lying on hospital bed

Ce este?

Cancerul pancreatic apare atunci când celulele din cadrul pancreasului încep să crească anormal. Cresc într-un mod necontrolat și invaziv. Ele formează noduli sau mase de țesut numite tumori, ce influențează negativ principalele funcții ale pancreasului.

Despre pancreas

Pancreasul este un organ situat în spatele stomacului, în partea din spate a abdomenului. Are aspect spongios. Capul pancreasului este situat în partea dreaptă a abdomenului. Este plasat acolo unde stomacul este atașat la prima parte a intestinului subțire (duoden). Coada pancreasului, partea sa cea mai îngustă, se extinde spre partea stângă a abdomenului, în vecinătatea splinei.

Susține funcțiile vitale!

Ce face pancreasul?

Pancreasul conține glande exocrine și endocrine care secretă sucuri pancreatice și hormoni, cum ar fi insulina. Sucurile pancreatice sau enzimele, secretate de glandele exocrine, sunt eliberate în intestine printr-o serie de conducte sau tuburi. Ele contribuie la digestia grăsimilor, proteinelor și carbohidraților.

Mix de 50 de nutrienți esențiali!

Insulele Langerhans și insulina

Celulele endocrine sunt organizate în grupuri mici, numite insulele Langerhans, care secretă insulină și glucagon în sânge. Acești doi hormoni țin sub control nivelul de zahăr din sânge. Atunci când acest proces de control al zahărului din sânge nu se realizează în mod corespunzător, apare afecțiunea numită diabet.

Arăți mai bine! Te simți mai bine!

Cancerul

Cancerul este o categorie de boli caracterizate prin creșterea fără control a unor celule anormale. Iar cancerul pancreatic se produce atunci când această creștere necontrolată a celulelor începe în pancreas. Dacă o tumoare rămâne într-un singur loc și are o creștere limitată, aceasta este în general considerat a fi benignă . Mai grave sunt tumorile maligne. Acestea se formează atunci când celulele canceroase migrează în alte părți ale corpului prin intermediul sângelor sau limfei. Atunci când o tumoare se extinde cu succes în alte părți ale corpului și crește, invadând și distrugând alte țesuturi sănătoase, se numește metastază. Acest proces este numit metastază , iar rezultatul este o stare mai gravă, care este foarte dificil de tratat.

Repară flora intestinală! Îmbunătățește funcția digestivă!

Rata de supraviețuire

Deoarece cancerul pancreatic este de obicei diagnosticat târziu în dezvoltarea sa, rata de supravietuire de cinci ani dupa diagnosticare este de mai puțin de 5%.

Curăță intestinele! Reglează tranzitul intestinal!

Simptome

Cancerul pancreatic nu determină simptome în stadii incipiente. Mai mult decât atât, simptomele inițiale ale cancerului de pancreas tind să fie destul de vagi, astfel încât pacienții de multe ori le ignoră pentru o anumită perioadă de timp, permițând bolii să continue să evolueze și să se răspândească. Când semnele și simptomele apar, ele pot include:

• dureri la nivelul abdomenului superior, care poate iradia în spate

• îngălbenirea pielii și a albului ochilor, urină colorată datorată icterului, atunci când cancerul interferează cu ductul biliar

• pierderea poftei de mâncare

• pierderea în greutate

• scaune steatorice (exces de grăsimi în scaun)

• oboseală și slăbiciune musculară

• depresie, modificări ale dispoziției

• mâncărime generalizată.

Alte asocieri

Cazurile de cancer de pancreas sunt, de asemenea, asociate cu semnul Trousseau, cheaguri de sânge formate spontan în vasele de sânge portale, venele profunde ale brațelor și picioarelor sau alte venele superficiale.

În cazul în care cancerul se răspândește în organism (metastaze), pot apărea simptome suplimentare în zona afectată recent. Simptomele de metastaze depinde în ultimă instanță de locația la care cancerul s-a extins.

Cancerele la celule insulare sau neuroendocrine ale pancreasului pot determina producerea de prea multă insulină, care poate conduce la senzații slabe de amețeală, frisoane, spasme musculare sau diaree.

Multiplicarea exagerată a celulelor

Cancerul este în cele din urmă rezultatul multiplicării exagerate a celulelor, care cresc necontrolat și nu mor. Celulele normale din organism urmează o cale ordonată de creștere, divizare și moarte. Moartea celulară programată este numită apoptoză , iar atunci când acest proces nu mai are loc se ajunge la cancer. Celulele canceroase nu mor programatic, ci continuă să crească și să se dividă. Deși oamenii de știință nu stiu exact ce cauzează comportamentul acestor celule, ei au identificat mai mulți factori de risc potential:

Creșterea necontrolată

  • Mutații genetice – celulele pot experimenta o creștere necontrolată dacă există anomalii sau mutații în ADN-ul lor, și, prin urmare, deteriorarea genelor implicate în diviziunea celulară. Cancerul apare atunci când o mutație genetică face imposibilă corectarea deteriorării ADN-ului și imposibilității de a muri programatic. În mod similar, cancerul este un rezultat al mutațiilor care inhibă funcțiile oncogene și supresoare tumorale, ceea ce duce la creșterea incontrolabilă a celulei.

Cine este responsabil?

  • Substanțele cancerigene – acestea sunt substanțe direct responsabile de deteriorarea ADN-ului, promovarea sau complicitatea cancer. Anumite pesticide, coloranți și substanțe chimice folosite în rafinarea metalelor sunt considerate a fi cancerigene, crescând riscul de a dezvolta cancer pancreatic. Când corpul nostru este expus la agenți cancerigeni, radicalii liberi sunt formațiuni care încearcă să fure electroni de la alte molecule din organism. În felul acesta radicalii liberi deteriorează celulele, care afectează capacitatea lor de a funcționa în mod normal, iar rezultatul poate fi apariția de tumori canceroase.

Ce spun probabilitățile?

  • Trăsături, obiceiuri, dietă – cancerul pancreatic apare cu probabilitate mai mare la bărbați decât la femei, în randul afro-americanilor decât în rândul albilor. Fumatul creste riscul de cancer pancreatic cu un factor de 2 sau 3. Chiar și fumatul pasiv constituie un factor de risc.

Greutate mai mare?

  • Dieta si obezitatea au fost, de asemenea, legate de cancer de pancreas. Persoanele care nu fac mișcare suficient de mult și care sunt obeze au mai multe sanse de a dezvolta cancer pancreatic. În plus, cei care au o dietă săracă în legume și fructe, dar bogată în carne roșie și grăsimi sunt mult mai susceptibile de a fi diagnosticate cu aceasta boală.

Alcoolul

  • Consumul de alcool este, de asemenea, considerat un factor de risc pentru cancerul pancreatic.Pe termen lung, consumul exagerat de alcool duce la pancreatita cronică, care este un factor de risc cunoscut pentru cancer pancreatic.
Pentru imunitatea ta!
Reglează pofta de mâncare!
Minerale și vitamine!
50 de nutrienți esențiali!
Detoxifiant și tonic!
Optimizează digestia!
Vitalitate la superlativ!
Mai multă energie!
Repară flora intestinală!
Superalimentul tău!

Vârsta

  • Alți factori medicali – pe măsură ce îmbătrânim, există o creștere a numărului de posibile mutații genetice cauzatoare de cancer. Acest lucru face din vârstă un factor de risc important pentru cancer pancreatic, în special pentru cei peste 60 de ani. Există și mai multe alte boli care au fost asociate cu un risc crescut de cancer de pancreas.

Acestea includ ciroza sau cicatrizarea ficatului, infecția cu Helicobacter pylori infecție a stomacului cu bacteria cauzatoare de ulcer H. pylori ), diabet zaharat, pancreatită cronică (inflamație a pancreasului) și gingivita sau boala parodontală.

AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Cancerul de stomac

woman suffering from a stomach pain

Mii de cazuri de cancer de stomac noi anual!

În România sunt diagnosticate anual aproximativ 4000 de cazuri noi de cancer de stomac, fiind mai frecvent în rândul bărbaților (2.500) decât în cazul femeilor (1.500 cazuri).

Cancerul de stomac, denumit și cancer gastric este o tumoare malignă care apare atunci când un grup de celule anormale se dezvoltă în interiorul stomacului. Aceste celule au abilitatea de a invada țesuturile și de a se răspândi către organe aflate la distanță.

Optimizează digestia!
Curăță intestinele!
Repară flora intestinală!

Cauzele şi factorii de risc

Cancerul începe cu o modificare în structura ADN-ului. ADN-ul este un component ce se găsește în fiecare celulă a ființelor vii, fiind esențial pentru identificarea fiecărui organism. De asemenea, ADN-ul oferă celulelor un set de informații de bază, ca de exemplu momentul creșterii și reproducerii.

O schimbare în structura ADN-ului este cunoscută sub denumirea de mutaţie şi poate altera instrucţiunile care controlează creşterea celulelor. Acest lucru înseamnă faptul că celulele continuă să crească în loc să se oprească atunci când trebuie, ceea ce duce la reproducerea celulelor în mod incontrolabil, producând o porţiune de ţesut numit tumoră.

Modificări ale ADN-ului

Nu se ştie cu exactitate încă ce anume declanşează modificări ale ADN-ului care duc la cancerul de stomac şi de ce doar un număr mic de persoane dezvoltă cancerul de stomac.

Cu toate acestea, există un număr semnificativ de factori de risc pentru cancerul gastric, și anume:

1.

  • Vârsta

Riscul de a dezvolta cancer de stomac creşte odată cu vârsta. Majoritatea cazurilor apar la persoane de peste 55 de ani cu o medie de vârstă în jur de 70 la momentul diagnosticării.

2.

  • Sexul

Bărbaţii sunt aproximativ de două ori mai predispuşi decât femeile la dezvoltarea cancerului de stomac. Nu este clar de ce această incidenţă predomină în cazul bărbaţilor.

3.

  • Fumatul

Fumătorii pot fi de două ori mai predispuşi la dezvoltarea cancerului de stomac în comparaţie cu nefumătorii. Acest lucru se datorează faptului că fumul de ţigară va fi întotdeauna înghiţit la inhalare ajungând în stomac, iar tutunul conţine multe substanţe dăunătoare care pot deteriora celulele.

Cu cât fumaţi mai mult şi pentru o perioadă mai lungă, cu atât mai mare este riscul. În cazul fumătorilor obişnuiţi sunt şanse cu 1 ½ mai mari de a dezvolta cancer de stomac decât în cazul nefumătorilor.

4.

  • H. Pylori

H. Pylori este un tip de bacterie frecvent întâlnit la majoritatea populaţiei lumii.

În cazul celor mai multe persoane, bacteria este inofensivă, dar de cele mai multe ori H. Pylori provoacă afecțiuni precum ulcerele de stomac, crizele recurente de indigestie sau inflamaţiile cronice ale mucoasei stomacale (gastrită atrofică).

Cercetările au descoperit faptul că persoanele cu gastrită atrofică severă prezintă cel mai ridicat risc de dezvoltare a cancerului de stomac, deşi acest risc este foarte mic.

5.

  • Dieta

O dietă bogată în sare, legume murate (precum ceapa murată sau piccalilli), peştele sărat şi carnea afumată (precum păstrama sau carnea de vită afumată) creşte riscul apariţiei cancerului gastric.

Ţările în care acest tip de alimentație este populară, precum Japonia, China, prezintă un număr mai mare de cazuri de cancer de stomac, mai mare decât se anticipează în mod normal.

6.

  • Istoricul familial

Probabilitatea să dezvoltaţi cancer gastric este destul de mare în cazul în care există o rudă apropiată (de exemplu: unul dintre părinţi, fratele/sora) ce manifestă această boală. Conform unor studii, incidența apariției cancerului de stomac la alt membru al familiei crește cu aproximativ 1 ½ .

Explicaţia pentru care această afecţiune are legătură cu gradul de rudenie nu este încă clarificată; se presupune că eventuala conexiune dintre membrii unei familii şi apariţia cancerului de stomac este dată de faptul că aceştia prezintă aceiaşi factori de risc.

În aproximativ 1 din 50 de cazuri, testele au demonstrat că indivizii prezintă mutaţii genetice (modificări produse în materialul genetic, putând afecta anumite regiuni mai mici sau mai mari situate de-a lungul uneia sau mai multor gene) în gena ce codifică caderina E (CDH1). Caderina E este un membru al familiei caderinelor, proteine cu rol esenţial în stabilirea şi menţinerea polarităţii celulelor epiteliale. Cancerul gastric prezintă o expresie redusă a caderinei E în raport cu celulele normale. Acest efect de cauzalitate dintre pierderea expresiei CDH1 şi apariţia tumorii a fost demonstrată utilizând linii celulare de carcinom şi modele transgenice nu numai în cazul acestui tip de cancer, dar şi în rândul cancerului intestinal, mamar, ovarian.

Cercetările privind cancerul de stomac au arătat, de asemenea, că persoanele cu grupa de sânge A prezintă un risc ridicat pentru dezvoltarea acestui tip de tumoră. Întrucât grupele de sânge se moştenesc de la părinţi şi nu se schimbă în timpul vieţii, acest lucru reprezintă un argument pentru care istoricul familial poate fi un risc în apariţia cancerului.

Pe de altă parte există anumite boli genetice, precum: sindromul Peutz Jeghers, cancerul colorectal nonpolipozic ereditar, polipoza adenomatoasă familială care reprezintă predispoziţii pentru dezvoltarea cancerului de stomac. Dintre aceste trei afecţiuni enumerate anterior, polipoza adenomatoasă familială (FAP) face mai probabilă apariţia unei tumori gastrice. FAP provoacă apariţia a sute de polipi (creşteri mici), care se formează în sistemul digestiv (în special la nivelul colonului) şi care conduc la riscul de a dezvolta cancer intestinal.

7.

  • Alt tip de cancer în antecedente

Dacă aţi avut un alt tip de cancer, precum cancer de esofag sau limfom non-Hodgkin (formă de cancer care se dezvoltă la nivelul celulelor sanguine albe în sistemul autoimun), prezentaţi un risc crescut de a dezvolta cancer de stomac.

Există şi alte tipuri de cancer care fac mai probabilă dezvoltarea cancerul de stomac atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Pentru bărbaţi, riscul de cancer de stomac este mai crescut dacă există în antecedente cancer de prostată, vezical, de intestin sau testicular. Pentru femei, riscul de a dezvolta cancer de stomac creşte dacă înainte au fost diagnosticate cu cancer ovarian, mamar sau de col uterin.

8.

  • Anumite afecţiuni medicale

Dacă aveţi anumite afecţiuni medicale (precum cele enumerate mai jos), acestea pot creşte riscul de dezvoltare a cancerului de stomac.

  • Esofagită: inflamarea esofagului, provocată de un reflux al acidului stomacal.
  • Boala refluxului gastro-esofagian (BRGE): o formă severă de esofagită.
  • Anemie pernicioasă: un deficit de vitamina B12, care apare atunci când corpul nu poate absorbi corespunzător vitamina.
  • Ulcere stomacale peptice: un tip de ulcer al mucoasei stomacale provocat de regulă de o infecţie cu H. pylori.
  • Esofagul Barrett: modificări anormale ale celulelor de la nivelul esofagului. Şi această afecţiune creşte riscul de apariţie a cancerului esofagian.
  • Intervenţie chirurgicală care afectează stomacul

Dacă aţi avut în antecedente una sau mai multe intervenţii chirurgicale la nivelul stomacului sau într-o anumită regiune a corpului stomacului este mult mai posibil să dezvoltaţi cancer gastric.

Aceasta poate include intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea unei părţi a stomacului

(intervenţie cunoscută ca gastrectomie parţială), intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea parţială a nervului vag (nervul care poartă informaţia de la creier la organele precum inima, plămâni şi sistemul digestiv) sau intervenţie chirurgicală pentru a trata ulcerul.

Cum se extinde cancerul de stomac

Cancerul de stomac se poate răspândi în 3 moduri:

  • Direct – cancerul se poate răspândi în afara stomacului şi la nivelul ţesuturilor şi organelor învecinate, precum pancreasul, colonul şi intestinul subţire.
  • Prin sistemul limfatic – sistemul limfatic reprezintă o serie de ganglioni (sau noduli) care sunt localizați în întreg corpul, în mod similar cu sistemul circulator sanguin; ganglionii produc multe celule specializate care sunt necesare sistemului imunitar pentru a lupta împotriva infecţiei.
  • Prin sânge – care în cele mai multe cazuri va provoca răspândirea cancerului de la stomac la ficat.

Cancerul de stomac care se răspândeşte la o altă parte a corpului este cunoscut sub numele de cancer de stomac metastatic.

Simptomele cancerului de stomac

Cancerul gastric prezintă de multe ori simptome nespecifice și din această cauză majoritatea pacienților se prezintă la medic cu boală în stadiu avansat. Aceste semne ale cancerului de stomac sunt adesea similare cu cele pe care le manifestă pacienții cu gastrită sau ulcer. Din acest motiv cancerul gastric – de multe ori – este diagnosticat târziu.

Simptomele incipiente ale cancerului de stomac pot include:

  • Indigestie persistentă sau disconfort abdominal;
  • Meteorism şi gaze frecvente;
  • Arsuri la stomac;
  • Senzaţie de plin foarte repede atunci când mâncaţi;
  • Senzaţie de balonare imediat după masă;
  • Dureri la nivelul stomacului sau pieptului (stern);
  • Senzaţie de rău/ greață.

Simptome alarmante

Este important să se verifice orice posibile simptome ale cancerului de stomac cât mai curând posibil.

Până în prezent s-au identificat un număr de simptome alarmante:

  • Aveţi dificultăţi la înghiţire.
  • Vărsături (care pot prezenta sânge).
  • Aveţi indigestie în combinaţie cu una sau mai multe din următoarele manifestări:
  • Pierdere în greutate;
  • Stare de rău;
  • Anemie.
  • Aveţi peste 55 de ani şi dezvoltaţi indigestie persistentă.
  • Dezvoltaţi indigestie şi aveţi una sau mai multe din următoarele în istoricul medical:
  • Un istoric familial de cancer de stomac;
  • Intervenţie chirurgicală anterioară pentru ulcere de stomac;
  • Esofagul Barrett – o afecţiune în care celulele anormale se dezvoltă pe căptuşeala interioară a esofagului;
  • Anemie pernicioasă;
  • Displazie – acumulare de celule anormale care nu sunt de fapt canceroase, dar care ar putea să se transforme în celule canceroase mai târziu;
  • Gastrită – inflamaţie a mucoasei stomacului.
  • Vă confruntaţi cu îngălbenirea ochilor şi a pielii (icter).
  • Dezvoltaţi o porţiune umflată vizibil în partea superioară a abdomenului.

Cancerul de stomac avansat

Simptomele cancerului de stomac mai avansat ar putea include:

  • Sânge în scaune sau scaune negre;
  • Pierderea poftei de mâncare;
  • Pierdere în greutate, fără o cauză aparentă;
  • Oboseală;
  • Senzaţie de greutate în stomac;
  • Anemie.
Programează acum o investigație!

Tratamentul cancerului de stomac

Persoanele cu cancer trebuie să beneficieze de îngrijire din partea unei echipe multidisciplinare. Aceasta este o echipă de specialişti care lucrează împreună pentru a oferi cel mai bun tratament şi cea mai bună îngrijire şi care ia decizii în cadrul unei Comisii Oncologice. Luarea deciziei va avea în vedere:

  • Tipul şi dimensiunea cancerului;
  • Gradul acestuia (stadiul – citiţi mai multe în cadrul secţiunii);
  • Starea generală de sănătate;
  • Dacă există răspândire a cancerului la nivelul altor organe ale corpului.

AUTOR: dr. Mirela Wagner, specialist dermatologie, neurologie, oncologie

Tehnici de manipulare folosite în massmedia

Orice persoană care se expune canalelor informaţionale deţinute de Mafia Internaţională este păcălită prin diferite tehnici de înşelare perfecţionate în mii de ani şi aplicate asupra popoarelor prin tehnologia modernă apărută în ultimii 150 de ani. În special cei care se expun programelor radio, TV şi filmelor (cele mai eficiente canale de intoxicare în sfera conştiinţei ale mafiei) sunt cei mai păcăliţi oameni de pe planetă, convingerile şi credinţele acestora nefiind ale lor, ci acelea care le-au fost implantate prin aceste programe. Ei trăiesc cu credinţa că înţeleg ce se petrece în jurul lor, dar de fapt nu înţeleg mai nimic din realitatea înconjurătoare. Sunt atât de păcăliţi încât acţionează contra propriei persoane şi contra semenilor lor, conform convingerilor care le-au fost plantate de mafia internaţională, în timp ce ei cred cu tărie că acţionează corect şi patriotic.

Omul de bună credinţă, şi în special omul îndepărtat de Dumnezeu, este prea slab ca să facă faţă acestei avalanşe de înşelare şi viclenie. Iată o listă cu câteva dintre tehnicile de înşelare ce sunt aplicate inclusiv la radio, TV şi în filme şi în general, în orice program de păcălire folosit de elitele satanice care conduc din umbră: George K. Simon, autorul cărţii In Sheep’s Clothing: Understanding and Tratating with Manipulative People (În blană de oaie: Înţelegând şi tratând cu oameni manipulatori), a identificat următoarele tehnici manipulative:

  • Minciuna. Pe moment este greu de spus dacă cineva minte, deși deseori adevărul iese la iveală după un timp, când deja e prea târziu. Un mod de a reduce șansele de a fi mințit este de a înțelege că persoanele manipulatoare sunt experte în arta minciunii și a trișatului, făcând frecvent aceasta, deseori cu subtilitate.
  • Minciună prin omisiune. Aceasta este o formă subtilă de minciună, comisă prin omiterea unei părți semnificative din adevăr. Această tehnică se mai utilizează în propagandă.
  • Negarea. Manipulatorul refuză să admită că el sau ea a făcut ceva rău.
  • Raționalizarea. O scuză prezentată de manipulator pentru comportamentul neadecvat. Raționalizarea este strâns legată de spin.
  • Minimizarea. Un tip de negare cuplată cu raționalizare. Manipulatorul spune că modul în care se comportă nu este atât de dăunător sau iresponsabil precum sugerează altcineva, de exemplu, spunând că o insultă a fost doar o glumă.
  • Atenția sau neatenția selectivă. Manipulatorul refuză să acorde atenție oricărui aspect care l-ar abate de la agenda sa, făcând afirmaţii de genul „Nu vreau să aud”.
  • Diversiunea. Manipulatorul nu acordă un răspuns direct unei întrebări directe, ci face o diversiune, direcționând conversația către un alt subiect.
  • Evaziunea. Similară cu diversiunea, dar aici se oferă răspunsuri vagi, irelevante, divagații sau expresii ambigui.
  • Intimidarea mascată. Manipulatorul își pune victima în defensivă folosind amenințări voalate (subtile, indirecte sau subînțelese).
  • Culpabilizarea. Un tip aparte de tactică de intimidare. Un manipulator se adresează conștiinței victimei și sugerează că acesteia nu îi pasă îndeajuns, că este prea egoistă sau că o duce prea ușor. De obicei, asta face ca victima să se simtă prost, punând-o într-o poziție inferioară, provocându-i anxietate și îndoială de sine.
  • Rușinarea. Manipulatorul folosește sarcasmul și ocara pentru a amplifica frica și îndoiala de sine în victimă. Manipulatorii folosesc această tactică pentru a-i face pe ceilalți să se simtă nevrednici și prin urmare, să li se supună. Tacticile de rușinare pot fi foarte subtile, de exemplu, o privire aprigă, un ton al vocii neplăcut, comentarii retorice său sarcasm subtil. Manipulatorii te pot face să te simți rușinat pentru simplul fapt că ai îndrăznit să li te opui. Este o modalitate efectivă de a crea un sentiment de inadecvare în victimă.
  • Jucarea rolului de victimă („sărmanul/a de mine”). Manipulatorul se portretizează ca fiind o victimă a circumstanțelor sau a comportamentului altcuiva pentru a provoca milă, simpatie sau compasiune. Oamenii care se ghidează în funcție de conștiință și cărora le pasă nu suportă să vadă pe nimeni suferind și manipulatorului îi este ușor să se folosească de simpatie pentru a obține cooperare.
  • Învinovățirea victimei. Aceasta este o tactică eficientă de a pune victima în defensivă, mascând totodată intenția agresivă a manipulatorului.
  • Jucarea rolului de servitor. Agenda personală este mascată de pretextul servirii unei cauze nobile, de exemplu, spunând că se comportă într-un anumit fel din „supunere” sau pentru că se află „în slujba lui Dumnezeu” sau a unei figuri autoritare similare.
  • Seducția. Manipulatorii folosesc șarmul superficial, lauda, măgulirea sau sprijinul fățiș al altora pentru a le câștiga încrederea și loialitatea.
  • Proiectarea vinii (datul vinii pe alții). Manipulatorul găsește un țap ispășitor, deseori în moduri subtile, greu de detectat.
  • Simularea inocenței. Manipulatorul încearcă să sugereze că răul făcut nu a fost intenționat sau că nu a făcut faptul de care este acuzat. Manipulatorul se poate preface surprins sau indignat. Această tactică face ca victima să se îndoiască de propria judecată sau chiar de sănătatea ei psiho-mentală.
  • Simularea confuziei. Manipulatorul face pe neștiutorul, pretinzând că nu știe despre ce vorbești sau că e confuz cu privire la o problemă importantă care i-a fost adusă la cunoștință.
  • Afișarea furiei. Manipulatorul exprimă furie pentru a afișa suficientă intensitate emoțională și mânie, pentru a șoca victima și a o face să se supună. De fapt, manipulatorul nu este nervos, ci se preface. El vrea ceva și „se enervează” dacă nu obține acel ceva.

Harriet B. Braiker, autoare a cărţii Who Is Pulling Your Strings ? How to Break The Cycle of Manipulation and Regain Control of Your Life (Cine îţi trage sforile? Cum să rupi ciclul manipulării şi să redobândeşti controlul asupra propriei tale vieţi) a identificat următoarele moduri de bază prin care manipulatorii își controlează victimele:

  • Recompensa pozitivă – include lauda, șarmul superficial, simpatia superficială (lacrimi de crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atenție, expresii faciale cum ar fi râsul său zâmbetul forțat; recunoaștere publică.
  • Recompensa negativă – include sâcâirea, urlatul, tratamentul silențios, intimidare, amenințări, înjurături, șantaj emoțional, învinovățire, îmbufnare, plânsete și făcutul pe victima.
  • Recompensa intermitentă sau parțială – Recompensa negativă parțială sau intermitentă poate crea un climat în care persistă frica și nesiguranța. Recompensa pozitivă parțială sau intermitentă poate încuraja victima să persiste – de exemplu la majoritatea jocurilor de noroc, jucătorul câștigă bani din când în când, dar poate pierde în total.
  • Pedeapsa/Învățarea în urma unei traume – folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili dominanța sau superioritatea; chiar și un singur incident care implică un asemenea comportament poate condiționa sau învăța victimele să nu-l supere / confrunte / contrazică pe manipulator.
  • Vulnerabilităţile exploatate de manipulatori . După Simon, manipulatorii exploatează următoarele vulnerabilități pe care le pot avea victimele:- naivitatea – victimei îi este greu să accepte ideea că unii oameni sunt șireți, necinstiți și nemiloși sau e în negare când e victimizată;- conștiinciozitate exagerată – victima este înclinată să acorde manipulatorului beneficiul îndoielii și să privească situaţia din perspectiva acestuia, în care dă vina pe victimă;
  • – încredere în sine scăzută – victima se îndoiește de sine, lipsindu-i încrederea și hotărârea, existând o probabilitate mare de a intra în defensivă foarte repede;
  • – intelectualizare – victima încearcă din greu să înțeleagă manipulatorul și crede că acesta are un motiv întemeiat pentru care se comportă așa;

– dependență emoțională – victima are o personalitate dependentă sau docilă. Cu cât victima este mai dependentă emoțional, cu atât este mai vulnerabilă în fața manipulării sau exploatării.

După Martin Kantor, autor al cărţii The Psychopathology of Everyday Life (Psihopatologia vieţii de zi cu zi), oamenii care prezintă următoarele caracteristici sunt cei mai vulnerabili în fața manipulatorilor:

  • – încredere exagerată – oamenii onești presupun adesea că și ceilalți sunt onești. Se bazează pe oameni pe care abia îi cunosc, fără să le verifice competența etc. Aceștia se îndoiesc rareori de așa-zișii experți;
  • – altruism exagerat – opusul manipulatorului, prea onești, prea corecți, prea empatici;
  • – impresionabilitate – sunt seduși repede de cei cu șarm superficial. De exemplu, votează pentru politicianul mincinos care pupă copiii;
  • – naivitate – nu pot crede că în lume există oameni necinstiți pentru că dacă ar fi, nu ar fi lăsați să acționeze;
  • – masochism – le lipsește respectul de sine și îi lasă inconștient pe manipulatori să profite de ei, crezând că o merită din cauza unui sentiment de vinovăție;
  • – lăcomie – cei lacomi și neonești pot cădea pradă unui manipulator care îi convinge ușor să facă ceva imoral.
  • – imaturitate – au o judecată defectuoasă, cred afirmațiile exagerate ale reclamelor;
  • – materialism exagerat – o pradă ușoară pentru cămătari sau cei care se ocupă cu scheme de îmbogățire rapidă;
  • – dependență psihologică – cei dependenți simt nevoia să fie iubiți și prin urmare sunt predispuși să accepte ceva ce ar fi fost necesar să refuze;
  • – singurătate – oamenii singuri pot accepta orice formă de contact cu oamenii. Un străin manipulator poate oferi companie umană, dar cu un anumit preț;
  • – narcisism – narcisiștii sunt înclinați să cadă pradă laudelor nemeritate;
  • – impulsivitate – aceștia iau decizii în grabă, de exemplu ce să cumpere sau cu cine să se căsătorească, fără a-i consulta pe ceilalți;
  • – frugalitate exagerată – nu pot refuza o afacere chiar dacă cunosc motivul pentru care ies atât de ieftin;
  • – bătrânețea – cei în vârstă pot deveni istoviți și mai puțin capabili de a se ocupa de mai multe elemente odată. Când primesc o ofertă, e mai puțin probabil să se gândească că ar putea fi o înșelătorie. Sunt predispuși să ofere bani unei persoane care are o poveste tristă. Vezi abuzarea de bătrâni.

Sursa articolului: www.yogaesoteric.net